• Alex Petricean este unul dintre cei mai influenți și apreciați chefi din România, recunoscut pentru contribuția sa la redefinirea bucătăriei românești prin viziunea sa modernă și creativă.
Finalist la MasterChef România, unde a obținut locul al treilea, Alex a parcurs un drum eclectic, de la sport de performanță ( scrimă ), studii economice și o carieră în publicitate, la experiențe în bucătării de top din Europa și America de Sud.
În 2018, a fost desemnat „Cel mai bun chef al anului” în România de ghidul Gault&Millau, o recunoaștere a talentului său de a transforma ingrediente locale simple în preparate de fine dining.
Proprietar și head chef al restaurantelor Noua și Noua BAR din București, Alex promovează o bucătărie românească autentică, bazată pe produse de sezon, procurate direct de la fermieri și mici producători locali. Filosofia sa culinară pune accent pe exploatarea maximă a aromelor ingredientelor și pe crearea unei experiențe gastronomice care combină tradiția cu inovația.
1. Ați trecut de la spadă la cuțitul de chef. Există un moment anume sau o experiență care v-a convins că bucătăria este calea de urmat?
Simplul fapt că am descoperit acest simț al gătitului fără să fiu învățat și într-o împrejurare competițională mi-a dat încredere în propriile forțe și m-a motivat să mă dezvolt în industria ospitalității, încercând, testând, muncind, explorând, călătorind și, mai apoi, aplicând toate învățămintele într-un stil propriu: Noua Bucătărie Românească.
2. La Noua, promovați o bucătărie românească modernă, bazată pe ingrediente locale. Care credeți că este cel mai subapreciat ingredient specific românesc și ce preparat l-ar pune în valoare pe scena internațională?
Smântâna acră, cimbrul uscat și roșia românească ar intra pentru mine la categoria Sfânta Treime a bucătăriei românești. Fără să fie niște ingrediente scumpe, din punctul meu de vedere, sunt temelie pentru gustul românesc. Merg împreună de minune la o porție sănătoasă de sarmale, oricum ar fi, tradiționale sau moderne.
3. Ați colaborat cu specialiști pentru a redescoperi tehnici și ingrediente uitate. Este vreo descoperire care v-a surprins și care a influențat meniurile de la Noua?
Cred ca simplitatea este cel mai mare reviriment. A rămâne înrădăcinat în propriile canoane ale simplității și ale stilului personal într-o lume bombardată de informație mi se pare extrem de sănătos, dar, în același timp, destul de greu de stăpânit.
Constanța, perseverența și dorința continuă de descoperire cred că sunt atuurile cu care am reușit să surprindem de fiecare dată.
4. Într-un interviu acordat anterior, ați menționat că globalizarea a afectat tardiv, dar agresiv, gastronomia românească. Cum echilibrați dorința de a păstra autenticitatea bucătăriei românești cu influențele globale?
Mi se pare important ca, în aceste timpuri dinamice, să facem atractivă bucătăria românească ținând cont de trendurile globale. Este una dintre soluții, întrucât o bună parte din generația tânără este mai apropiată de alte stiluri de bucătărie decât de cea românească.
Bucătăria evoluează așa cum o face și omul. Nici noi nu mai mâncăm precum acum 100 de ani, așadar și bucătăria românească se va schimba. Multe se uită, pentru că nu mai au cui să fie predate, altele se adaptează către urban.
Bucătăria românească poate renaște în identitatea românilor prin prisma evoluției.
5. Cum au schimbat premiile obținute felul în care vă raportați la industrie și la responsabilitatea de a fi un ambasador al bucătăriei românești?
Voi privi mereu cu responsabilitate meseria asta, cu sau fără premii. Am devenit ambasador sau promotor al bucătăriei românești pentru valorile pe care le-am sădit în munca mea, așadar s-a petrecut nativ, din suflet.
6. Știm cu toții presiunea și efortul de a avea o carieră în domeniul ospitalității, mai ales la noi. Cum faceți față momentelor dificile? Ce vă motivează?
Orice provocare mă motivează să merg mai departe. Când e mai greu, este mai satisfăcător, căci nu destinația contează, ci drumul. Mă bucur de zilele grele, așa cum mă bucur și de cele ușoare, însă mai bogat mă simt când am reușit în împrejurări dificile.
Eu am o urare pentru cei din industrie: „Să ai zi frumoasă, nu ușoară.”
Ușoară înseamnă… fără treabă.
7. Visul dumneavoastră declarat este să puneți România pe harta gastronomică mondială. Ce lipsește încă scenei culinare românești pentru a atrage atenția ghidurilor precum Michelin?
Ne lipsește un singur lucru: ajutorul organismelor guvernamentale care pot iniția un astfel de parteneriat. Și înainte de asta ar fi la fel de important ca tot ei să înțeleagă că gastronomia este motorul turismului și al brandului de țară. Cand vom avea acest sprijin, eu zic că România poate ajunge departe.
Totodată, forța de muncă din România are nevoie de mult mai multă competiție, mai mult profesionalism și mai multă valoare creativă în jurul bucătăriei. Un ghid precum Michelin poate crea un astfel de mediu, proprice dezvoltării în ospitalitate.
În momentul de față, salariile din HoReCa sunt comparabile cu multe din țările europene, iar pentru creșterea nivelului de performanță trebuie să devenim atractivi pentru alți bucătari din Europa. În felul ăsta va crește și bucătarul profesionist din România.
8. Ce sfat i-ați da unui tânăr aspirant la o carieră în domeniu? Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cheia succesului?
Cred că cel mai important în această industrie este să îți placă ceea ce faci și, cum am mai spus adesea, îți poți autotesta pasiunea. Spală vase o zi întreagă, taie cu lacrimi în ochi un sac de ceapă și, contracronometru, fă o curățenie generală de 12 ore. Dacă și a doua zi ești la fel de plin de entuziasm, asta e meseria pentru tine. Dacă te plângi și devine prea mult pentru tine, mai bine ar fi să cauți altceva.
În felul ăsta te antrenezi pentru performanță. Bucătăria tratată doar ca un job, nu mi-o pot explica.
Fotografii puse la dispoziție de Chef Alex Petricean. Photo credits: Vali Mirea
Interviu realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Produsele românești protejate la nivel european – un patrimoniu gastronomic recunoscut
