• Sectorul alimentelor pe bază de plante se află într-o perioadă de transformare, cu evoluții pozitive în anumite segmente și stagnare sau chiar scăderi în altele.
Conform analizei GFI Europe a datelor de vânzări retail de la Circana, care acoperă șase țări cheie (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Marea Britanie) și până la șase categorii de produse (carne, fructe de mare, lapte, brânză, iaurt și frișcă pe bază de plante), valoarea totală a vânzărilor a atins aproximativ 4,7 miliarde de euro în 2024.
Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de 2023, impulsionată în mare parte de opțiunile private-label ieftine, care au înregistrat creșteri cu două cifre în volum în țări precum Franța și Germania. Volumul vânzărilor a crescut în patru din cele șase piețe, reflectând o adopție pe scară mai largă în preferințele consumatorilor datorită prețurilor competitive.
Deși datele complete pentru 2025 nu sunt încă disponibile, prognozele indică o accelerare a creșterii, susținută de conștientizarea sănătății, obiectivele de sustenabilitate și investiții în tehnologii alimentare. Conform Future Market Insights, piața europeană de alimente pe bază de plante ar putea atinge 14,23 miliarde de dolari în 2025, cu un ritm anual de 12% până în 2035, condus de țări precum Germania (CAGR 12%) și Regatul Unit (11,4%).
Printre factorii cheie care influențează piața se numără inflația, care a majorat costurile alimentare în general, afectând în mod special produsele pe bază de plante, tradițional mai scumpe. Totuși, acolo unde producătorii și retailerii au reușit să reducă diferențele de preț față de alternativele convenționale, vânzările au înregistrat progrese încurajatoare.
Un segment în creștere
De exemplu, în Marea Britanie și Germania, frișca pe bază de plante a devenit mai accesibilă decât varianta tradițională, ceea ce a stimulat cererea. În Germania, alternativele la lapte din surse vegetale sunt acum cu 13% mai ieftine pe litru față de echivalentele lor animale, contribuind astfel la creșterea vânzărilor sortimentelor plant based.
Un alt aspect esențial este calitatea gustului, identificat constant în studiile de consum ca o barieră principală, alături de cost. Categorii consacrate, precum băuturile pe bază de plante, mențin o performanță stabilă, în timp ce segmente precum brânzeturile și frișca vegetală înregistrează creșteri, grație îmbunătățirilor în aromă și textură.
Germania se distinge ca cea mai mare piață europeană pentru aceste produse, cu avansuri în volum pe aproape toate categoriile. Aici, retailerii au reacționat prompt la cererea crescândă: un exemplu notabil este inițiativa unui lanț major de supermarketuri, Rewe, care a deschis în Berlin un magazin dedicat exclusiv opțiunilor vegetale, oferind peste 2.700 de articole. Acest spațiu include o gamă largă de mărci vegane și produse proprii, alături de sute de varietăți de fructe și legume, consolidând poziția retailerului ca lider în vânzările de alimente pe bază de plante.
Conform datelor de piață, clienții achiziționează mai multe astfel de produse din rețeaua sa extinsă, care numără mii de locații, decât de la concurență. Un studiu privind prețurile și disponibilitatea alternativelor vegetale confirmă această supremație, iar recunoașterea internațională, precum un premiu pentru cea mai bună varietate vegană ( PETA Vegan Award 2025 ), subliniază impactul inițiativei.
Diferențe marcante la nivel de țări
Tendința se manifestă diferit în alte țări: Spania și Franța au raportat creșteri în volum, Italia a rămas stabilă, în timp ce Marea Britanie și Olanda au consemnat scăderi, reflectând variații în sensibilitatea la preț și în obiceiurile de cumpărături.
Franța a înregistrat cea mai puternică expansiune, cu +8,8% în valoare (537 milioane de euro), grație unei accelerări a volumului vânzărilor după scăderea inflației. Categoriile emergente, precum brânza vegetală, au crescut cu aproape 50% în volum față de 2022.
Examinând categoriile specifice, alternativele plant-based la carne au înregistrat scăderi în volum în mai multe state, din cauza preocupărilor legate de calitate și costuri. Cu toate acestea, penetrarea în gospodării rămâne substanțială – de pildă, 37% dintre familiile germane au cumpărat astfel de produse cel puțin o dată în 2023, niveluri similare fiind observate în Marea Britanie (33%) și Spania (19%).
Alte segmente au fost afectate de presiunile economice. Vânzările de deserturi pe bază de plante au scăzut cu 3% în valoare, ajungând la 110 milioane de euro în Franța, Germania, Italia, Olanda și Marea Britanie, cu reduceri și mai accentuate în unități și volum, de 12% respectiv 11%. Aceste tendințe par să reflecte o reducere a cheltuielilor pe articole non-esențiale, similară cu cea observată la deserturile tradiționale în unele piețe.
Produse diferite, evoluție diferită
Înghețata vegetală a suferit o scădere de 8% în valoare, totalizând 88 de milioane de euro în Franța, Italia și Marea Britanie, cu pierderi de 14% în volum și unități. Mesele gata preparate pe bază de plante au înregistrat un declin de 10% în valoare, la 44 de milioane de euro în Franța, Germania și Marea Britanie, pe fondul creșterii prețurilor și al bugetelor restrânse.
Carnea și fructele de mare pe bază de plante au arătat reziliență în Europa, contribuind cu 54% la vânzările globale de astfel de produse în 2024 (conform Euromonitor), față de 25% în SUA. Laptele vegetal a rămas categoria dominantă (41% din vânzări), iar inovațiile retailerilor, precum egalizarea prețurilor la supermaketurile Lidl și Jumbo în Olanda, au stimulat cererea.
Evenimente din industrie, cum ar fi târgurile cu segmente specializate în proteine alternative, precum Anuga, facilitează colaborări între producători, retaileri și inovatori, accelerând adaptarea la cerințele pieței. Deși produsele pe bază de plante ocupă încă o porțiune modestă din totalul cumpărăturilor alimentare europene, datele indică un potențial considerabil de extindere, condiționat de rezolvarea problemelor legate de preț și gust.
Produsele private-label își mențin ascensiunea în Franța, Germania, Italia și Spania, iar sondajele arată că patru din zece adulți din Germania și Marea Britanie intenționează să consume mai multe alimente vegetale. Proiecțiile sugerează un ritm anual de creștere cu 8-12% până în 2030, susținut de sustenabilitate și investiții în R&D pentru a depăși barierele de gust și cost. Rezolvarea acestor provocări ar putea transforma dietele pe bază de plante într-un curent mainstream, contribuind la un sistem alimentar mai echitabil și ecologic.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Făina de soia și cum se poate utiliza
