• Sustenabilitatea a dominat discuțiile în industria alimentelor și băuturilor în ultimele două decenii, consumatorii fiind tot mai preocupați de efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice și de viitorul planetei.
Conceptul de sustenabilitate a fost introdus pentru prima dată de economista britanică Dame Barbara Mary Ward, în 1972. Fondatoare a Institutului Internațional pentru Mediu și Dezvoltare (IIED), Dame Ward a inventat termenul de dezvoltare sustenabilă după ce a devenit tot mai preocupată de impactul negativ al activităților umane asupra planetei.
„Gestionarea atentă a Pământului este o condiție sine qua non pentru supraviețuirea speciei umane și pentru crearea unor moduri de viață decente pentru toți oamenii din lume”, spunea ea la acea vreme.
De atunci, dimensiunea pieței globale a tehnologiilor ecologice și a sustenabilității a crescut până la o valoare de 19,07 miliarde de dolari și are un CAGR de 22,9% (conform analizelor Grand View Research). Interesul consumatorilor pentru sustenabilitate s-a mărit constant în ultimii cincizeci de ani, atingând apogeul la mijlocul anilor 2010, când fenomenele meteorologice extreme au început să afecteze toate aspectele vieții umane, inclusiv securitatea alimentară.
Dar opiniile se schimbă, iar interesul consumatorilor pentru acest curent începe să scadă. Așadar, le mai pasă consumatorilor de sustenabilitate și, dacă nu, care sunt implicațiile pentru industrie?
Schimbare de atitudine
Un sondaj recent realizat de EIT Food Consumer Observatory sugerează că interesul consumatorilor pentru sustenabilitate este în scădere. De fapt, rezultatele au arătat că doar 9% dintre europeni acordă prioritate sustenabilității în viața lor.
Și există mai multe motive pentru aceasta. Primul este costul, 31% dintre cei intervievați afirmând că bugetul este principalul obstacol în calea cumpărăturilor sustenabile. Prețurile produselor sustenabile sunt, în medie, cu 75-80% mai mari decât cele ale produselor nesustenabile, arată datele unei analize realizate de compania olandeză de consultanță Kearny.
Și studiul global „Who Cares? Who Does?”, realizat de YouGov și Kantar arată că preocuparea consumatorilor pentru sustenabilitate și problemele de mediu a trecut prin transformări semnificative. Numărul consumatorilor care iau în considerare sustenabilitatea atunci când fac alegeri de cumpărare a scăzut de la 51% la 46%, începând cu 2020.
Studiul clasifică publicul în trei mari categorii. Prima este cea a eco-implicaților, reprezentând 20% din gospodării și având o contribuție de 456 miliarde de dolari la industrie. Aceștia sunt consumatori activi, care evită plasticul, preferă produse locale și caută alternative sustenabile.
Însă creșterea inflației și evenimentele globale au determinat mulți consumatori să își reevalueze prioritățile financiare, ceea ce poate afecta adoptarea practicilor sustenabile. Deși Europa rămâne lider în ceea ce privește proporția eco-implicaților, alte regiuni, precum America Latină, Asia și America de Nord, au o rată mai scăzută de implicare.
La polul opus, eco-ignoranții – cei care nu acordă importanță sustenabilității – reprezintă 40% din total, ajungând chiar la 60% în SUA și peste 70% în Brazilia și Indonezia. Interacțiunea cu acest segment este crucială pentru progresul industriei, fie prin schimbarea mentalităților, fie prin oferirea de produse mai sustenabile în mod implicit. Îngrijorător este și faptul că tinerii sunt subreprezentați în rândul eco-implicaților, ceea ce necesită o atenție sporită din partea companiilor.
Provocări diverse
O altă problemă majoră cu care se confruntă consumatorii, și care apare mereu în legătură cu industria alimentară și a băuturilor, este confuzia. Deși sustenabilitatea rămâne importantă, consumatorii sunt adesea nesiguri cu privire la ceea ce înseamnă cu adevărat alimentația sustenabilă.
Sondajul EIT arată că mai puțin de jumătate (46%) dintre consumatorii europeni cred că au cunoștințe suficiente despre sustenabilitatea alimentelor. În plus, fenomenul de greenwashing alimentează neîncrederea, 60% dintre consumatori considerând că afirmațiile ecologice ale companiilor sunt doar o strategie de marketing.
În cele din urmă, deși nu mai puțin importantă, este problema generațiilor. Generația Z devine din ce în ce mai orientată spre interior, concentrându-se asupra propriei persoane sau a cercului de apropiați. Interesul lor pentru problemele de mediu este în scădere. Nu pentru că nu le pasă, ci pentru simplul fapt că prioritizează alte valori.
Marea întrebare care se pune acum este cum va reacționa industria alimentară și a băuturilor în fața acestor rezultate? Vor urma producătorii exemplul consumatorilor și își vor reduce importanța acordată sustenabilității sau vor continua să pună planeta pe primul loc?
Industria alimentară se află astfel în fața unor provocări majore, însă acestea deschid și oportunități pentru cei care reușesc să le gestioneze eficient. Unul dintre cele mai grave aspecte este poluarea cu plastic, care afectează ecosistemele marine, solurile și apele subterane, contribuind la criza climatică. Producerea plasticului este un proces extrem de costisitor din punct de vedere energetic, generând 3,4% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Însă industria alimentară este responsabilă de o cantitate și mai mare de emisii, aproximativ 26%, la care se adaugă 8-10% din cauza risipei alimentare.
Dificultăți în adoptarea unui comportament sustenabil
O diferență notabilă între intenție și acțiune este evidențiată de faptul că, deși 60% dintre consumatori își doresc să cumpere produse cu ambalaje ecologice, doar 20% fac acest lucru constant. Principalele bariere sunt costurile ridicate, lipsa de informare și percepția că produsele sustenabile sunt mai puțin eficiente.
Responsabilitatea pentru schimbare este atribuită în principal autorităților (40%), urmate de producători (34%) și consumatori (19%), în timp ce retailerii sunt văzuți ca având o influență redusă (7%). Cu toate acestea, există așteptări clare din partea publicului: reducerea ambalajelor excesive, promovarea produselor sustenabile și extinderea opțiunilor de reciclare.
Industria de profil traversează categoric o perioadă de transformare profundă. Deși există numeroase provocări, acestea pot deveni oportunități pentru companiile care reușesc să răspundă așteptărilor consumatorilor și să adopte practici cu impact real asupra sustenabilității.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Sustenabilitatea în industria de panificație – o preocupare mai importantă ca niciodată
