• Un recent studiu derulat de Reveal Marketing Research în colaborare cu Up România a dezvăluit că 7 din 10 români își propun să reducă cantitatea de mâncare aruncată la gunoi.
• Aceste concluzii sunt parte a unui efort mai amplu de a înțelege atitudinile și comportamentele legate de risipa alimentară în rândul populației din România.
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 22-27.03.2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru segmentul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1003 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Realizat de Reveal Marketing Research în colaborare cu Up România, studiul nr. 153 a explorat comportamentul alimentar al românilor, constatând că 7 din 10 intervievați intenționează, prin adoptarea a diverse strategii, să arunce mai puțină mâncare la gunoi.
Studiul a analizat obiceiurile de cumpărare și consum, descoperind că 85% dintre români cumpără alimente de câteva ori pe săptămână sau zilnic, iar 6 din 10 achiziționează mai mult atunci când experimentează senzația de foame în timpul cumpărăturilor.
Mâncarea gătită în topul categoriilor de produse aruncate
Principalele categorii de produse aruncate la gunoi sunt mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificație (35%) și fructele (34%). În rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani, risipa mâncărurilor gătite este menționată într-o proporție mai mare (65%), în timp ce bărbații au tendința să arunce mai multe legume decât femeile (42% bărbați vs. 33% femei).
În privința cauzele risipei alimentare, cei mai mulți dintre români indică achiziționarea excesivă de produse și expirarea termenului de valabilitate înainte de a fi consumate (47%), precum și gătitul în exces (38%). Tinerii între 25 și 34 de ani sunt mai înclinați să cumpere în exces (56%) și să gătească mai mult decât pot consuma (49%), aceste comportamente reflectând o tendință semnificativ mai mare către consumerism în stilul de viață al tinerilor.
Conform datelor studiului, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) sunt mai predispuși să risipească alimente. Privind cauzele risipei alimentare, tinerii între 18-24 ani menționează că le lipsesc informații cu privire la măsurile anti-risipă (19% vs. 10% total eșantion) și că obișnuiesc să cumpere mai multe produse decat cele necesare (57% vs. 47% total eșantion). Cel mai adesea aceștia aruncă la gunoi produsele lactate (43% vs. 16% total eșantion) și produsele din carne (23% vs. 10% total eșantion).
71% dintre cei intervievați consideră că pierd sub 50 RON într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare, în special cei peste 55 ani (89%), în timp ce 19% consideră că pierderea este între 51-100 RON, în special tinerii între 18-34 ani (32%).
Tinerii – tentați să cumpere în exces
În ceea ce privește comportamentul responsabil la cumpărături, 57% dintre cei intervievați declară că și-ar dori să existe o zonă cu produse la preț special pe care să le cumpere și să le consume imediat, în special cei intre 35 si 44 de ani (65%), iar 53% dintre respondenți și-ar dori să aibă cât mai multe opțiuni de a cumpăra vrac sau la bucată.
În plus, se remarcă faptul că 9 din 10 români au obiceiul de a verifica termenul de valabilitate al produselor pe care le cumpără, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani adoptând acest obicei într-o mai mică măsură (77%). De asemenea, 86% dintre cei care verifică termenul de valabilitate al produselor afirmă că fac acest lucru de cele mai multe ori sau chiar întotdeauna.
În contextul comportamentului responsabil al românilor în momentele când aleg să meargă la restaurant, se evidențiază faptul că aceștia ar fi mai dispuși să acționeze responsabil dacă ar fi informați și susținuți în a lua mâncarea neconsumată la pachet (61%) și dacă ar avea posibilitatea de a alege între două tipuri de porții, medii și mari (50%).
Rezultatele studiului evidențiază și o conștientizare tot mai mare în rândul românilor cu privire la nevoia de a reduce risipa alimentară, atât din considerente financiare, cât și din grijă față de mediul înconjurător. Eforturile pentru reducerea risipei alimentare includ depozitarea și congelarea corectă a alimentelor (73%), evaluarea precisă a porțiilor (71%), pregătirea unei liste de cumpărături (71%) și achiziționarea de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (65%).
Diferențe notabile între categoriile de vârstă
Studiul a evidențiat diferențe semnificative între sexe și grupe de vârstă în ceea ce privește adoptarea acestor strategii împotriva risipei. Femeile, datorită implicării mai mari în gestionarea alimentelor și a gospodăriei, sunt mai deschise decât bărbații să adopte măsuri pentru reducerea risipei alimentare.
Analizând segmentele de vârstă, s-a constatat că persoanele mature peste 55 de ani sunt mai predispuse să depoziteze și să congeleze corect alimentele pentru a le prelungi perioada de consum (84%). De asemenea, reprezentanții Generației Z sunt mai puțin deschiși să adopte diferite măsuri de reducere a risipei alimentare, precum achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (51% Generația Z vs. 65% total eșantion).
Rezultatele studiului Reveal Marketing Research au dus la concluzia că educația și sprijinirea consumatorilor sunt esențiale în promovarea comportamentelor responsabile pentru reducerea risipei alimentare, subliniind nevoia de a orienta populația către practici mai durabile prin acțiuni și colaborări active între toate părțile implicate.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Ambalajele comestibile – inovații menite să înlocuiască plasticul
