• Accesibilitatea rămâne o provocare semnificativă în calea adoptării alimentației pe bază de plante. Deși industria alimentelor vegetale a cunoscut o creștere rapidă la sfârșitul anilor 2010, percepția consumatorilor că aceste produse sunt scumpe persistă, împiedicând adoptarea lor pe scară largă.
Unul dintre principalele motive pentru care consumatorii evită produsele pe bază de plante este percepția că acestea sunt mai scumpe decât alimentele de origine animală. Organizația non-profit Good Food Institute confirmă această percepție, declarând că „opțiunile pe bază de plante au în prezent un preț semnificativ mai mare în toate categoriile”.
Criza costului vieții accentuează această problemă, mulți consumatori renunțând la produsele mai scumpe, inclusiv la alternativele vegetale. Un studiu realizat recent de Vegan Society a demonstrat că 28% dintre studenți intervievați consideră că o dietă vegană este prea costisitoare.
Cu toate acestea, există și produse vegetale accesibile, precum fasolea și lintea, care au devenit extrem de populare în ultima vreme. Campania „Live Vegan for Less” desfășurată de Vegan Society a constatat că o treime dintre cumpărători au redus consumul de carne și produse lactate ca răspuns la costul vieții. Iar cercetarea de comparare a prețurilor în principalele supermarketuri a arătat că sursele vegane de proteine, cum ar fi lintea uscată, untul de arahide și conservele de fasole coaptă rămân cele mai ieftine opțiuni, fiind preferate atât de vegani, cât și de non-vegani.
Schimbări în politicile alimentare
Lipsa sprijinului guvernamental pentru produsele vegetale este o altă barieră. Paul Whitehouse de la Upfield, brand de produse pe bază de plante, a subliniat la recentul Positive Nutrition Summit că subvențiile și politicile publice favorizează industria zootehnică. Uniunea Europeană cheltuiește anual aproximativ 28 de miliarde de euro pe subvenții pentru această industrie, în timp ce producătorii pe bază de plante primesc foarte puțin sprijin, ceea ce este considerat anticoncurențial.
Experții de mediu solicită, de asemenea, schimbări în politicile alimentare pentru a promova dietele pe bază de plante, considerând consumul actual de carne și produse lactate nesustenabil din punct de vedere al mediului și al sănătății. În acest sens guvernele ar trebui să promoveze dietele echilibrate, în care principala sursă de nutriție este pe bază de plante.
Inovații în gust și textură
Atunci când vine vorba de înlocuirea cărnii sau a preparatelor lactate în alimentație mulți consumatori asociază produsele pe bază de plante cu alimentele ultraprocesate, ceea ce provoacă o ușoară îngrijorare. Totuși, în alegerea alimentelor vegetale, factorii senzoriali, precum gustul și textura, rămân prioritari pentru consumatori.
Însă, pentru producătorii de alimente, chiar aceste caracteristici ale produselor pe bază de plante reprezintă provocări majore. Consumatorii se plâng de diferențele de gust și textură între produsele pe bază de plante și cele obișnuite. Alternativele vegetale sunt denunțate ca fiind lipsite de aroma celor convenționale, având uneori gust neplăcut, amar sau astringent, iar textura uscată, calcaroasă.
Pentru a aborda aceste probleme, industria colaborează cu cercetători pentru a îmbunătăți aromele și texturile. De exemplu, în cadrul unui proiect special International Flavors & Fragrances (IFF), Unilever și Wageningen University & Research explorează modul în care aromele se leagă de moleculele de proteine pentru a recomanda noi strategii de aromatizare a alternativelor de carne pe bază de plante.
Textura s-a dovedit a fi, în egală măsură, o provocare și descurajează mulți consumatori. Cu toate acestea, la fel ca în cazul gustului, experții din industrie și cercetătorii lucrează la modalități de a aborda împreună această problemă, folosind proteine alternative, cum ar fi cianobacteriile.
Cianobacteriile, cunoscute și sub denumirea de alge verzi-albastre, sunt organisme vii pe care cercetătorii de la Departamentul de Științe Alimentare al Universității din Copenhaga au reușit să le determine să producă o proteină pe care nu o produc în mod natural. Această proteină este formată în fire fibroase care seamănă oarecum cu fibrele de carne, contribuind astfel la îmbunătățirea texturii alternativelor pe bază de plante.
Adaptarea costurilor
Industria alimentelor pe bază de plante este conștientă și de așa-numita „barieră a costurilor” și depune eforturi pentru a aborda problema accesibilității. Experții din industrie sunt, de asemenea, dornici să sublinieze faptul că sectorul produselor alimentare pe bază de plante este încă un sector relativ nou și, ca atare, va fi nevoie de timp pentru a deveni cu adevărat competitiv.
Totodată semnalează importanța reducerii costurilor pentru a încuraja consumatorii să înlocuiască alimentele de origine animală cu alternative vegetale, atrăgând în același timp atenția asupra faptului că dezvoltarea eficienței operaționale durează ani de zile, iar industria zootehnică are un avans de mai multe decenii în acest sens.
Pe măsură ce producția de alimente pe bază de plante crește și devine mai eficientă, se așteaptă ca prețurile să scadă, ceea ce va face aceste produse mai competitive. Țările de Jos au reușit deja să atingă paritatea prețurilor, burgerii pe bază de plante fiind acum chiar mai ieftini decât cei de carne.
Deși există încă numeroase provocări în calea adoptării produselor pe bază de plante, inclusiv costurile ridicate, percepțiile legate de gust și textura, și lipsa sprijinului guvernamental, inovațiile și eforturile continue ale industriei promit să îmbunătățească accesibilitatea și atractivitatea acestor produse pe termen lung. Promovarea unui regim alimentar pe bază de plante necesită atât schimbări politice, cât și tehnologice pentru a depăși aceste obstacole.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Gustul – criteriul definitoriu în alegerea produselor pe bază de plante
