• La cereale, indicele a crescut cu 7%, antrenat de o scumpire lunară cu 11,2% a preţului porumbului, care a înregistrat o scumpire de peste 40% în ultimul an
Preţul la nivel mondial al produselor alimentare de bază a crescut – în ianuarie – la cel mai înalt nivel din iulie 2014 încoace, antrenat de creşterea preţului cerealelor, uleiului şi zahărului – din cauza creşterii cererii şi a modificărilor climatice, a anunţat Agenţia ONU însărcinată cu Agricultura şi Alimentaţia (FAO), relatează AFP.
Indicele FAO al preţului produselor alimentare, care urmează variaţialiile lunare ale preţurilor internaţionale ale produselor alimentare tranzacţionate cel mai frecvent – zahăr, uleiuri, produse lactate, carne – a crescut la o medie de 113,3 puncte, cu 4,3% mai mult decât în decembrie 2020, şi a atins astfel cel mai înalt nivel din iulie 2014, precizează FAO.
Scumpire puternică a zahărului și porumbului
Zahărul a înregistrat cea mai mare scumpire în ianuarie – cu 8,1% faţă de decembrie -, din cauza unor factori climatici, a unor „temeri cu privire la disponibilitate” şi a creşterii preţului petrolului şi a cursului realului brazilian.
La cereale, indicele a crescut cu 7%, antrenat de o scumpire lunară cu 11,2% a preţului porumbului, care a înregistrat o scumpire de peste 40% în ultimul an.
Porumbul s-a scumpit atât din cauza apetitului enorm al Chinei, cât şi a unei „restrângeri a ofertei mondiale”, în contextul unor estimări ale unor stocuri mai mici decât se prevedea în Statele Unite şi unei suspendări temporare a exporturilor în Argentina.
Preţul grâului a crescut cu 6,8% în ianuarie, în contextul în care cel mai mare exportator din lume – Rusia – a hotărât să-şi dubleze taxa de export în martie, aşadar să-şi reducă vânzările.
Această tendinţă de scumpire se înregistrează şi la orez, susţinută de o „cerere puternică a cumpărătorilor asiatici şi africani”.
Uleiurile vegetale, cea mai mare scumire din 2012 încoace
Și uleiurile vegetale s-au scumpit cu 5,8%, cel mai înalt nivel din mai 2012 încoace, precizează FAO. Această scumpire se explică prin „producţia de ulei de palmier mai slabă decât se prevedea în Indonezia şi Malaysia, din cauza unor ploi excesive şi unei penurii persistente de muncitori migranţi şi a unor greve prelungite în Argentina”.
