• Einkorn este o specie de grâu străvechi considerat o cultură de nișă în Europa. Dar, pe măsură ce valurile de căldură afectează producția de cereale din regiune, acesta ar putea fi cheia pentru a-i ajuta pe fermierii din Europa să dezvolte soiuri de grâu de panificație cu o rezistență sporită la boli și randamente mai mari.
Grâul Einkorn (Triticum monococcum), cunoscut și ca alac, este una dintre cele mai vechi cereale din lume, datând încă de acum mai bine de 10.000 de ani, din regiunile fertile din Orientul Mijlociu, unde a început cultivarea sa. Bobul Einkorn este mult mai mic decât grâul modern, fără șanț, învelit strâns în palee și foarte apropiat de spic. Spicul este simplu, cu un singur rând de boabe (de aici îi vine și numele einkorn, „bob singur“) și crește la o înălțime de 1-1,5 m.
Importanța sa în producția mondială de alimente de-a lungul mileniilor a scăzut treptat, pe măsură ce popularitatea grâului pentru panificație hibridizat a crescut. Productivitatea scăzută, procesarea mai complexă ce necesită operațiuni adiționale de îndepărtare a învelișului (palee) dar și glutenul diferit de cel din grâul modern, a făcut ca această specie să fie abandonată și înlocuită din secolul trecut cu speciile de grâu hibridizate, mult mai productive, mai ușor de procesat și cu costuri mult mai mici.
Soiurile de grâu moderne sunt mai productive
Soiurile de grâu moderne produc, în general, randamente mai mari, ceea ce le face mai viabile din punct de vedere economic pentru agricultura comercială pe scară largă. Cu toate acestea, în comparație cu rudele sale sălbatice, grâul de panificație modern are o diversitate genetică redusă – și mulți cultivatori sunt acum îngrijorați de modul în care culturile existente se vor descurca în fața schimbărilor climatice și a noilor amenințări de boli.
Fiind un grâu sălbatic, einkorn este foarte rezistent la condiții neprielnice, dăunători, iar culturile nu au nevoie de îngrășăminte chimice sau pesticide specifice.
Comparat cu grâul obişnuit, einkorn are niveluri mai mari de proteine, acizi graşi esenţiali, fosfor, potasiu, vitamina B6, luteină şi beta-caroten. Einkorn are cu 50% mai multe proteine decât grâul obişnuit, iar structura glutenului pe care îl conţine face ca persoanele cu sensibilitate la gluten (nu este şi cazul celor afectaţi de boala celiacă) să îl tolereze mai uşor.
Faptul că este mai uşor de digerat înseamnă că şi substanţele nutritive sunt absorbite mai uşor. Mai mult, cantitatea totală de antioxidanţi care se regăsesc în grâul einkorn sub formă de fenoli și favonoide, este mult mai mare decât la grâul modern. În același timp, un studiu care a analizat 324 de soiuri de grâu din întreaga lume a desemnat grâul einkorn drept varietatea cu cel mai mic risc alergenic.
Grâul Einkorn în atenția specialiștilor
Prin urmare, o echipă de oameni de știință de la Universitatea de Știință și Tehnologie King Abdullah din Arabia Saudită s-a orientat către grâul einkorn, studiind fondul genetic deținut de acesta, mult mai mare decât al soiurilor moderne. Cercetătorii consideră că demersul lor ar putea descoperi secretele genetice necesare pentru a dezvolta grâu de panificație adaptat noilor condiții climatice care să poată continua să hrănească populația mondială în creștere.
Cu ajutorul studiului, s-a întocmit prima hartă completă a genomului unui grâu străvechi. Secvența de 5,2 miliarde de caractere oferă o imagine a originile evolutive ale diferitelor specii de grâu.
Identificarea unei secvențe care să ajute fermierii din toate părțile lumii, inclusiv din Europa, să dezvolte soiuri de grâu de panificație mai rezistente, a fost unul dintre obiectivele majore ale lucrării.
Așa-zisa „domesticire“ și cultivare a grâului a dus la o diversitate genetică redusă în comparație cu soiurile străvechi, inclusiv cu grâul einkorn. Diversitatea genetică redusă nu este neapărat un lucru rău, deoarece cultivatorii au selectat cele mai performante soiuri de grâu pentru panificație. Cu toate acestea, diversitatea genetică reprezintă „materia primă” pentru îmbunătățire și este posibil ca unele gene valoroase să nu mai fie prezente în fondul genetic al grâului modern de panificație.
Reintroducerea genelor favorabile la grâul modern
În cadrul studiului, echipa de oameni de știință, condusă de către profesorul Simon Krattinger, a determinat și a analizat diversitatea genetică în peste 200 de varietăți de grâu einkorn sălbatic și domesticit. Rezultatele obținute vor ajuta la identificarea genelor favorabile din grâul einkorn și la reintroducerea lor în grâul modern pentru obținerea de culturi îmbunătățite. Aceste gene favorabile pot include trăsături precum rezistența la boli sau adaptarea la capriciile climatice.
Multe proiecte de selecționare a plantelor, atât guvernamentale cât și din sectorul privat, includ deja în mod obișnuit un sistem de secvențiere a ADN-ului în programele lor de selecție. Studiile efectuate la Universitatea din Arabia Saudită au dezvăluit faptul că evoluția grâului modern a fost un proces constant, și că a implicat o mulțime de amestecuri și fluxuri genetice între diferite specii de grâu.
Genomul grâului de panificație modern este presărat cu rămășițe de ADN din einkorn. Este posibil ca, în trecut, transferul natural al genelor einkorn la alte specii de grâu să fi jucat un rol în sprijinirea adaptării grâului de panificație la condițiile climatice în schimbare.
Același lucru ar putea fi valabil și pentru viitor, în special cu ajutorul tehnicilor moderne de ameliorare ghidate molecular. Resursele disponibile în laboratoarele specializate vor ajuta la transferul precis al genelor benefice de la einkorn la grâul modern de panificație, dezvoltând astfel culturi rezistente, menite să producă suficientă hrană pentru o populație în continuă creștere.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Mixurile de făină – ingrediente pentru o nutriție mai bună