Ciocolata, darul zeilor

Primele boabe de cacao au ajuns în Europa în anul 1502. Le-a adus Cristofor Columb, la întoarcerea din Lumea Nouă. Cu peste 2000 de ani în urmă însă, populațiile din America de Sud foloseau în ritualuri magice boabele de cacao, pe care le considerau sacre. Theobroma cacao, numele latinesc al arborelui de cacao, înseamnă ,,hrana zeilor“. Acest dar al zeilor nu s-a bucurat însă de o prea mare atenție la întâlnirea cu europenii, pentru că nimeni nu știa la ce folosesc neobişnuitele boabe.

Secretul lui Casanova

În anul 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită „chocolatl“ sau ,,xocoatl“. Și bea chiar cincizeci de căni pe zi. Deși  amară pentru gustul său, Cortez le-a prezentat europenilor fiertura de cacao ca pe o licoare exotică și miraculoasă. Adăugarea zahărului a schimbat soarta boabelor de cacao. Cine a răspândit vestea despre    virtuţile lor nu se știe, dar e cunoscut faptul că, în doar 100 de ani, dragostea pentru ciocolată a cuprins Europa, și toate curțile regale de pe Vechiul Continent puneau mare preț pe cacao. Doar bogații lumii își permiteau însă această băutură pe care o considerau hrănitoare, tămăduitoare, dar și afrodisiacă. Legendele vremii sugerau că însuși Casanova datora ciocolatei faima de mare cuceritor.

Primul magazin  de ciocolata s-a deschis  în 1657

În Franţa, ciocolata era ridicată la stadiul de simbol, rezervat prin decret regal doar membrilor aristocrației. Englezii au fost mai pragmatici în ceea ce privește ciocolata şi oricine avea bani o putea cumpăra. În 1657, s-a deschis primul magazin de ciocolată la Londra. Ca si magazinele de cafea, aceste locuri erau frecventate de înalta societate. Ciocolata a rămas un privilegiu al celor cu bani până la Revoluția Industrială, când au fost create noi tehnologii, ce au făcut ciocolata accesibilă publicului larg.

Prima tabletă de ciocolată a fost fabricată în 1847

În 1828, Conrad J. van Houten a patentat o descoperire crucială pentru istoria ciocolatei. El a inventat metoda prin care untul de cacao putea fi separat de pudră. În acest fel, atât băuturile, cât şi prăjiturile cu ciocolată erau mult mai ușor de preparat. Prima tabletă de ciocolată a fost fabricată de Joseph Fry, în 1847, când a descoperit că, dacă amestecă untul de cacao cu pudra, poate ob­ține o pastă ușor modelabilă. În 1868, Cadbury, o micuță fabrică din Anglia, a produs prima cutie cu ciocolată. Prima ciocolată cu lapte o inventează însă elvețianul Daniel Peter, în colaborare cu Henri Nestle, în 1857.

Fineţea ciocolatei din prezent este datorată elveţianului Rudolph Lindt care, în 1879, a inventat o maşinărie specială care omogeniza ciocolata până în punctul în care devenea fină şi se topea în gură.

• Prima fabrică românească de ciocolată a fost înființată în 1930 și exporta bomboane și prăjituri. Ciocolata To’ak este cea mai scumpă din lume. Un baton de 50 de grame este livrat ambalat într-o cutie din lemn de ulm, în care se găseşte şi un cleşte din lemn, special creat pentru a fi degustată ciocolata, şi o broşură de 116 pagini în care se regăsesc toate detaliile legate de originea boabelor de cacao. Costă 260 de dolari şi este considerată un lux.

• Cea mai mare ciocolată din lume are 14 metri lungime şi 10 metri lăţime și a fost creată de compania „Cokoladnica cukrcek“ din Ljubljana, recordul fiind re­cunoscut în noua ediţie internaţională a Cărţii Recordurilor, „Guiness Book“. Ciocolata gigantică a fost pregătită din 28.000 de ciocolate mici, a fost „asamblată“, măsurată şi, în mare parte, mâncată, la Festivalul de ciocolată şi dulciuri din Radovljica, Slovenia din decembrie 2016. Până acum, este oficial cea mai mare ciocolată produsă vreodată în lume.

• Cea mai bună ciocolată din lume vine din Toscana şi înseamnă pasiunea şi efortul a trei generaţii de femei din familia Tessieri. Maestrul ciocolatier Cecilia Tessier, mama sa, cea care a creat designul ambalajului, şi bunica, cea care a fost inspiraţia, sunt cele care au creat ciocolata Amedei de şase ori cîştigătoare a premiilor Academiei de Ciocolată „Golden Bean“. Boabele de cacao sosesc direct de pe plantaţiile din Venezuela şi Ecuador. Fiecare boabă este prăjită în parte, la temperaturi între 80 de grade Celsius şi 137 de grade Celsius şi, în funcţie de tipul bobului, între 10 şi 40 de minute. Fulgii de ciocolată sunt apoi pisaţi, formând o pastă fină, mixată numai cu trei ingrediente: zahăr rafinat, vanilie şi unt de cacao. Toată compoziţia este presată 72 de ore, un timp de 10 ori mai mare ca al celorlalţi ciocolatieri.

• Cel mai mare festival al ciocolatei din Europa este găzduit de oraşul italian Perugia. Anul acesta, evenimentul, care atrage peste 900 de mii de vizitatori în fiecare an, are loc între 13 şi 22 octombrie.

Articol realizat de Redacția Arta Albă.