Îngheţata – inovaţii, branduri noi şi produse premium

• Înghețata: sinonim cu vara, relaxarea și soarele, este desertul delicat și răcoritor al zilelor caniculare. Prezentă într-o largă varietate de forme și arome, este îndrăgit pe întreg mapamondul.

Totodată, este desertul cu o valoare a pieței globale ce a depășit 57 de miliarde USD, în 2018, care va crește din inovații și branduri noi. Lupta acerbă pentru atragerea consumatorului se dă în comerțul modern. Așa arată, pe scurt, categoria înghețatei în acest moment.

Vectorii de creștere pentru piața înghețatei sunt influențați în special de cererea ridicată pentru produsele premium, preparate din ingrediente de înaltă calitate, dezvoltarea a numeroase platforme de livrare online a alimentelor și orientarea preferințelor consumatorilor spre produse fără lactoză.

Pe de altă parte, preocuparea pentru un stil de viață sănătos, ce presupune reducerea consumului de zahăr și conservanți, precum și incidența din ce în ce mai mare a intoleranței la lactoză la nivel mondial ar putea încetini ritmul de dezvoltare.

Preferințe în funcție de modul de prezentare (august 2018 – iulie 2019)

Modificări pe piaţa românească

România se află pe locul 12 în topul celor mai mari producători de înghețată din Uniunea Europeană, cu aproape 50 de milioane de litri de înghețată produsă în anul 2018, conform datelor Euro­stat. Producţia este în creștere cu 4% față de perioada anterioară, cu toate că a pierdut două poziţii, fiind întrecută de Suedia şi Cehia. Doar din producţia locală, un român consumă anual 2,6 litri de îngheţată (echivalentul a 28 de îngheţate la cornet), însă, conform datelor prezentate la sfârșitul anului trecut de Ziarul Financiar, „în România consumul ajunge la circa 4 litri per cap de locuitor”, diferența fiind asigurată din importuri.

În termeni valorici, producția de înghețată a anului 2018 a fost de 85 milioane de euro, fără a se înregistra variații majore în ultimul deceniu, în timp ce valoarea importurilor de îngheţată s-a triplat în această perioadă. Astfel, dacă 88% din îngheţata consumată de români în 2008 era de producţie autohtonă, în 2018 doar 63% din desertul zilelor caniculare era produs în ţară, restul fiind importat.

Creşterea nivelului de trai şi modificarea substanţială a obiceiurilor de consum au influenţat în mod pozitiv piaţa. Intensificarea consumului a atras, de altfel, şi investitori pe măsură, dovadă fiind faptul că principalul jucător din piaţă, Betty Ice, a fost preluat de gigantul Unilever după ce, în 2016, un alt mare jucător din domeniu, Alpin 57 Lux, fusese preluat de grupul letonian Food Union.

Ce arome preferă românii

Vanilia, ciocolata și cacaua rămân în continuare aromele preferate, atunci când ne referim la desertul răcoros. Dacă în 2015 acestea cumulau circa 75% din voturile consumatorilor, acum procentul atinge aproximativ 45%. Pe piață și-au făcut loc noi arome propuse de producători con­­sacrați, precum untul de caramel sărat al Nestlé, ciocolata nea­gră și cu mentă de la Corso sau siropul de arțar și stafide al producătorului român Alpin 57 Lux. De remarcat faptul că gusturile picante și combinațiile de ciocolată sau fructe exotice încep să fie tot mai apreciate de români.

Strategii de reducere a sezonalității

„Sezonul 2019 a adus categoriei o creștere valorică de circa 10% în rețelele mari de magazine“, constată Revista Progresiv, și s-a remarcat prin numărul mare de lansări de mărci premium, cu ingrediente naturale și chiar înghețată vegetală. Astfel, produsele noi vin să diversifice oferta pe o piață deja puternic con­curențială, obiectivul  producătorilor fiind să orienteze consumatorul spre această categorie pe perioade cât mai mari și să reducă sezonalitatea vânzărilor.

Piaţa de îngheţată este puternic sezonieră. Intervalul din an cu temperaturi ridicate, adică lunile mai-septembrie, acoperă aproximativ  80% din vânzările anuale de înghețată. Mai exact, dacă lunile iulie și august sunt cele mai importante pentru categoria de profil, fiecare reprezentând între 17-18% din valoarea vânzărilor anuale, la polul opus sunt lunile decembrie și ianuarie care au ponderi ce abia ating 2% din totalul vânzărilor anuale, subliniază RetailZoom.

Și în 2019 sezonalitatea a avut un impact semnificativ asupra vânzărilor de înghețată, dar, spre sfârșitul intervalului de analiză, Euromonitor remarcă o reducere a acestui fenomen, datorită expansiunii retailerilor moderni, care au alocat spații frigorifice mai generoase pentru expunerea înghe­țatei pe tot parcursul anului.

Propunerea de idei îndrăznețe privind modalitățile de consum sau noi soluții care să determine schimbări în obișnuințele de consum sunt preocupări permanente ale producătorilor de profil în scopul diminuării sezonalității vânzărilor.

Înghețata artizanală câștigă teren

Din punct de vedere al trendurilor de consum, în 2019 producătorii s-au focu­sat pe sortimentele de im­puls (monoporțiile). Seg­mentul de tip „take home“ este specific comerţului modern, hipermarketurile şi su­permarketurile devenind unele dintre cele mai căutate canale de vânzare şi achiziție a înghețatei. Dacă, în urmă cu 5 ani, 21% dintre consumatori alegeau desertul răcoritor din comerțul modern, în prezent, odată cu dezvoltarea lanțurilor de magazine de masă, cota de piață a crescut, depăşind 54-55% la nivel național.

O oportunitate în dezvoltarea acestui segment este reprezentată de extinderea industriei de depozitare la rece din astfel de magazine, evidențiază Allied Market Research.

În acest timp, în categoria înghețatei artizanale sunt vizibile tot mai multe branduri româneşti și companii din zona start-up-urilor, care propun arome inedite, produse din ingrediente naturale, cu multiple oportunități pe segmentul produselor premium.

Europa – cele mai mari venituri

3,2 miliarde litri de înghețată s-au produs cumulat în Uniunea Europeană în 2018, cu 1% mai mult decât în anul anterior, cu toate că  producțiile liderilor acestui segment au fost în ușoară descreștere în perioada de analiză.

Germania își păstrează și în 2018 poziția de lider între producătorii de înghețată europeni, cu 494 milioane de litri de înghețată produsă, reprezentând 15,5 % din producția totală a Uniunii Europene. Următoarele locuri sunt ocupate de Franța, cu 450 milioane litri de înghețată (14 %), și Italia – 435 milioane litri (13,7%), care pierde în 2018 poziţia secundă.

Piața europeană a înghețatei deţine mai mult de o treime din cota de piață mondială și se preconizează că își va menţine proporţia şi în următoarea perioadă, atingând o valoare de 34,7 miliarde USD până în 2024, potrivit Mordor Intelligence. Acest lucru, susțin analiştii, se datorează creșterii vânzărilor în extrasezon, disponibilității ofertelor premium și interesului consumatorilor pentru produsele inovatoare. În același timp, preocuparea sporită pentru o alimentație sănătoasă reprezintă o provocare pentru producătorii gelatieri, care ar putea să își îmbogățească gama cu produse din ingrediente naturale: arome naturale, îndulcitori naturali și chiar produse cu mai puține calorii şi bogate în proteine.

La nivel global, piața înghețatei se estimează că va avea un ritm mediu anual de creștere de 4,9% și va atinge o valoare de 90 miliarde USD până la sfârșitul anului 2024, conform Market Watch.

Tendințele la nivel mondial sunt similare, consumatorul este influențat mai mult de performanța produsului decât de preț, expansiunea comerțului online de produse alimentare și inovațiile în ambalaje reprezentând factori de creștere. În plus, se estimează că popularitatea crescândă a înghețatei pe bază de vegetale precum năut, tahini, nucă de cocos, avocado sau alte ingrediente neconvenționale va impulsiona piața înghețatei în lume.

Cecilia Florescu, specialist marketing Nova Pan