Industria de panificație și patiserie din România se confruntă cu o situație atipică. Pe de-o parte, țara noastră produce cantități uriașe de grâu, pe care le exportă către statele din întreaga lume, inclusiv către cele din afara Uniunii Europene. Pe de altă parte, importă tone de produse de patiserie, produse din aluat congelat, biscuiți etc., cu valoare adăugată mai mare raportată la prețul de export al grâului. În aceste condiții, pe piața românească există loc pentru fabricarea de produse și sortimente noi, mai ales că producătorii au la îndemână resursele necesare.
Producătorii români ar trebui să importe IDEI pentru produse și sortimente noi și apoi să le implementeze în România, astfel încât să completeze sau chiar să domine anumite nișe. Astfel, consumatorii vor identifica o gamă variată de produse românești pe rafturile magazinelor și vor fi dispuși să le achiziționeze mai des.
Dacă această politică ar fi susținută de către autoritățile române, prin campanii mai vizibile destinate produselor „Fabricat în România“, atunci, cu siguranță, și producătorii români ar avea mai mult curaj pentru astfel de investiții.
România, grânarul Europei
Producţia de grâu este din ce în ce mai mare de la un an la altul, la fel și exportul în spațiul intracomunitar și extracomunitar. O radiografie simplă a cifrelor furnizate de diferite surse indică faptul că România se află în topul producătorilor și exportatorilor europeni. Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, declara, la începutul lunii octombrie a.c., că „în 2007, România a intrat în Uniunea Europeană cu trei milioane de tone de grâu. Acum are 10 milioane de tone. 10 milioane în trei ani la rând, şi în 2017, şi în 2018, şi în acest an“.
Producția de grâu din ultimii ani a cunoscut fluctuații, însă tendința este ascendentă. De exemplu, în 2018, recolta de grâu a fost mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul precedent, depăşind 10 milioane de tone. În 2019, producția a fost aproximativ la același nivel de 10 milioane tone de grâu, însă în scădere cu circa 80.000 de tone faţă de producţia anului 2018.
Conform datelor statistice preliminare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), producţia totală în 2019 este de 10.051.997 tone de grâu, faţă de 10.138.546 tone în anul 2018. De asemenea, România deține cea mai mare exploataţie agricolă din Europa – Agricost, situată în Insula Mare a Brăilei, care produce anual peste 500.000 de tone de cereale (grâu, orz, soia, floarea-soarelui şi porumb).
Exportul de grâu românesc a adus încasări de miliarde de euro, cantitatea exportată fiind de ordinul milioanelor de tone. În 2018, România a fost al doilea cel mai mare exportator european de grâu, generând 17% din totalul exporturilor UE. Locul fruntaș a fost ocupat de Franța, care a furnizat 46% din exporturile UE. În 2019, pozițiile s-au inversat, România fiind lider european la exportul de grâu, după primele 10 săptămâni ale anului agricol iulie 2019 – iunie 2020, iar Franța ocupând locul al doilea.
Conform datelor de la Comisia Europeană, țara noastră a livrat în această perioadă peste 1,5 milioane de tone în spațiul extracomunitar, ceea ce reprezintă 34% din grâul exportat de statele membre UE în perioada 1 iulie – 8 septembrie 2019. Exporturile României din recolta de grâu a acestui an sunt în valoare de aproximativ 260 de milioane de euro, situația fiind asemănătoare cu cea de anul trecut.
Egiptul este cea mai mare piață de desfacere pentru grâul comun românesc, însă cantități însemnate de grâu sunt exportate și în Iordania, Sudan, Etiopia și Israel. În 2018, Egiptul a achiziționat 35% din grâul livrat în zona non-UE.
Paradoxul românesc – exportăm grâu și importăm produse de panificație și patiserie
România pare să fie mediul prielnic pentru a fabrica produse de panificație și patiserie, având în vedere recolta anuală de grâu. Cu toate acestea, marii retaileri preferă să importe produse, de multe ori la o calitate mai slabă față de ceea ce ar putea găsi în țară.
Mii de tone de grâu românesc iau calea exportului, în timp ce zeci de tiruri cu aluat congelat intră zilnic în țară. În anul 2017, România importa pâine congelată la un preț de trei ori mai mare decât prețul grâului exportat la vremea respectivă.
Conform unui raport Eurostat din 2018, prețul pâinii în România a fost cel mai mic din Europa, înregistrând un indice de preț de 54. La polul opus s-a clasat Danemarca, cu un indice de preț de 152, în condițiile în care media europeană a fost 100.
Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie într-o anumită perioadă, faţă de o perioadă anterioară. Acest indice se calculează numai pentru elementele care intră în consumul direct al populaţiei (sursa INS).
Produse și specialități de panificație sunt importate în cantități mari. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, în 2017, România a importat 98.689 tone de produse de patiserie, brutărie şi biscuiţi, în valoare de 200,46 milioane de euro.
Produsul care înregistrează o cerere din ce în ce mai mare este pâinea congelată. Doar în 2017 au fost importate aproximativ 30.000 de tone de produse de patiserie și pâine congelată. Avantajele acestora sunt: preț de producție scăzut, termen de valabilitate mare și coacere la vedere.
Produsele congelate pot fi păstrate câteva luni până să fie transformate în „produse proaspete“ și oferite spre vânzare. Potrivit unui articol din publicația de business Capital, principalii producători și utilizatori de pâine produsă din aluat congelat importat sunt hypermarketurile și unitățile din rețeaua HoReCa, Bulgaria fiind țara din care se aduce o cantitate însemnată de aluaturi congelate.
Producătorii români ar putea adopta strategia producerii aluaturilor congelate în țară, venind astfel pe piaţă cu produse la prețuri atractive, fără a mai fi necesar importul și plata costurilor de transport aferente.
În România sunt doar câteva fabrici care produc aluaturi congelate, cea mai mare fiind La Lorraine România, din Câmpia Turzii, cu o cifră de afaceri de peste 150 de milioane de lei în anul 2018. Fabrica mixtă româno-belgiană este cea mai mare şi mai modernă unitate de profil din România și produce pâine precoaptă congelată și patiserie congelată.
De ce avem nevoie de produse din străinătate? Pentru că trăim în era globalizării, iar alinierea la tendințele existente la nivel mondial reprezintă evoluția societății și a economiei.
„Retailerii internaționali vin la pachet cu importurile. Spațiul la raft este în prezent blocat de brandurile internaționale importate de jucătorii din retailul modern“, declara, la începutul anului 2018, Halil Bulut, antreprenorul din spatele brandului Rostar.
Este cert că nu poate exista o piață cu 100% produse naționale, însă în anumite segmente ale industriei de panificație și patiserie producătorii români ar putea deține majoritatea, prin fabricarea unor produse autohtone, de calitate, care să înlocuiască produsele de import și care să satisfacă, în același timp, nevoile și preferințele consumatorilor.
Analiza din supermarket
Observând rafturile supermarketurilor, se poate constata că la raioanele cu produse de panificație și patiserie există multe branduri străine și mai puține românești. Îndeosebi în cazul biscuiților sau al produselor bio, fără zahăr, fără gluten etc., companiile din alte țări acoperă o mare parte din gama comercializată.
Producătorii români din industria panificației și patiseriei își fac apariția timid, însă, cu siguranță, ar trebui să fie mai îndrăzneți în a dezvolta produse și sortimente noi, pe care să le promoveze în toate mediile relevante businessurilor lor. O vizibilitate cât mai mare a brandurilor românești va atrage atenția consumatorilor și va ajuta, de asemenea, la echilibrarea balanței economice a țării.
O oportunitate de dezvoltare ar putea consta în producerea de croissante. Consumatorii pot achiziționa din aproape orice magazin croissantele 7Days, cu diferite arome și gramaje, însă companii românești, care oferă acest tip de produs, sunt foarte puține la momentul actual. Astfel, doar câteva branduri naționale, de exemplu Boromir și Măgura (Kandia), au pătruns pe această nișă de piață.
Cu alte cuvinte, identificarea tipurilor de produse care au cerere pe piață, dar pentru care nu există o competiție pronunțată între producători, reprezintă o metodă care stă la baza deciziei de diversificare a gamei de produse.
Există loc pe piață pentru produse românești
Se observă un potențial ridicat pentru dezvoltarea de noi produse și sortimente, care să intre în concurență cu cele importate, dat fiind faptul că piața românească de panificație și patiserie nu este suprasaturată de produsele fabricate în țară. Potrivit studiului de piaţă „Înțelegerea pieței de produse făinoase“, prezentat de ROMPAN în ianuarie 2018, consumatorii aleg produsele de import datorită diversității lor, iar pe cele românești pentru prospețime (cozonac) și preț scăzut (biscuiți).
Studiul subliniază faptul că există o preferință pentru achiziția cozonacului românesc, în timp ce biscuiții din import au vânzare mai mare decât cei produși în țară. Așadar, varietatea, prospețimea și costul reprezintă factorii esențiali care influențează decizia de cumpărare.
Aceeași cercetare prezintă faptul că industria de morărit şi panificaţie din România este estimată la peste 4.500 de fabrici de pâine, reprezentând cel mai important segment al industriei alimentare. Acest sector s-a modernizat de-a lungul anilor, iar unul dintre efectele adaptării la nou este creșterea competitivității produselor românești pe piață.
În ceea ce privește consumul de pâine, România se situează peste media europeană de consum, de 78 kg/locuitor/an. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), pâinea și produsele de franzelărie reprezintă unul dintre alimentele de bază, înregistrându-se un consum anual în 2018 de 96,5 kg/persoană.
Așadar, cerere există! Rămâne de „datoria“ producătorilor români să își dezvolte portofoliul de produse, astfel încât afacerile lor să prospere și să ofere consumatorilor o gamă variată de produse.
Românii vor produse românești, de calitate
Pe fondul consumului ridicat de pâine, dar și al altor produse de panificație și patiserie, producătorii ar trebui să se axeze pe fabricarea de produse de calitate, folosind ingrediente superioare. Președintele Asociației ROMPAN, Aurel Popescu, este de părere că românii se îndreaptă către consumul de produse calitative: „a început să crească cererea de pâine din făină integrală și de produse realizate în sistem tradițional faţă de cele produse în sistem industrial, deci lumea se îndreaptă către o normalitate și o calitate bună a produselor“.
Potrivit studiului „Preferința pentru Produse Românești“, realizat de MKOR Consulting în luna octombrie 2018, mai mult de 9 din 10 consumatori își fac cumpărăturile din marile lanțuri de supermarketuri din România, Kaufland și Lidl ocupând primele două poziții în topul preferințelor.
Același studiu arată faptul că 96% dintre consumatori adaugă în coșul de cumpărături produse alimentare, de curățenie și de îngrijire personală, românești. Astfel, la finalul unei luni obișnuite, românii ajung să cumpere, în proporție de 81%, produse alimentare fabricate în țară. Mai mult decât atât, când se află în fața raftului, jumătate dintre români aleg frecvent produsele românești, în locul celor din import, iar circa un sfert caută în mod special magazinele care includ în oferta lor produse «Made in Romania».
Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting, este de părere că românii cumpără produse fabricate în România deoarece „au sentimentul că pot contribui la bunăstarea țării, în ansamblul ei. În plus, produsele românești sunt percepute ca fiind mai naturale și de calitate superioară comparativ cu cele aduse din afara țării“.
Aproape jumătate dintre consumatorii care cumpără produse autohtone fac această alegere în primul rând pentru a susține companiile românești. Pe lângă sentimentul de patriotism, 43% le apreciază pentru calitatea lor, iar 39% le consideră mai naturale comparativ cu cele din import.
Pe de altă parte, cei care aleg produsele de import consideră că acestea au prețuri mai bune (49% dintre cei care aleg produsele din import) și sunt de o calitate superioară comparativ cu cele «Made in Romania» (33%).
Aproximativ jumătate dintre consumatori preferă brandurile Boromir și Băneasa atunci când cumpără produse alimentare ambalate, cu termen de valabilitate mare, fabricate în România. Conform listelor de produse publicate pe website, gama Boromir include următoarele produse: chec, cozonac, biscuiți, cornulețe, croissante, turtă dulce, covrigi, grisine, pâine prăjită, saleuri, iar brandul Băneasa – covrigei, făină, pesmet, griș, mălai, couscous, paste.
Alte companii cu volume mari de desfacere care comercializează produse românești sunt Velpitar, Dobrogea, Croco, Rostar, Phoenixy – Gusto Pufuleți etc.
«Made in Romania», etichetă apreciată, dar puțin promovată
Conform aceluiași studiu menționat anterior, mai mult de 3 din 4 persoane care aleg frecvent produsele românești sunt dispuse să plătească pentru ele, în medie, cu aproape 30% în plus. Cu toate acestea, 47% dintre consumatorii de produse românești consideră că acestea sunt promovate în mică măsură sub eticheta «Fabricat în România».
Fondatorul MKOR Consulting, Corina Cimpoca, explică: „în ciuda faptului că se bucură de o foarte mare apreciere în rândul consumatorilor, marca «Made in Romania» nu se bucură de o promovare suficient de puternică“.
Nicoleta Banu, redactor Arta Albă