• Timp de două zile, între 21 și 22 octombrie 2026, spațiul Baking Show de la sediul Nova Pan din Brașov, de pe Strada Poienelor nr. 2A, a găzduit „Vin’ la Pizza”, un eveniment dedicat profesioniștilor din pizzerii, brutării, patiserii și HoReCa.
Desfășurat în cadrul Zilelor Ospitalității Brașovene – Ediția 2026, evenimentul a adus împreună demonstrații live, degustări de vin, discuții despre tehnologie și o privire lucidă asupra provocărilor industriei.
Un eveniment marca Baking Show, organizat de Nova Pan și Cofetarul Isteț
Evenimentul a fost organizat de Nova Pan și Cofetarul Isteț, în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brasov, iar partea tehnică a fost acoperită de Cerutti Inox, cu ustensilele profesionale pentru pizza, Sitep, cu soluțiile de fermentare, și Pizza Group, cu cuptoarele care au transformat aluatul în produsul final. Nordic Food a furnizat ingredientele care au dat gust și caracter preparatelor, în timp ce Șapte Spice a susținut partea de bază a fiecărui aluat, prin făina pusă la dispoziția participanților. Degustările au căpătat o dimensiune în plus datorită vinurilor de la Domeniile Bogdan și Locus, alese să însoțească natural pizza cu maia naturală și preparatele prezentate live.
Vin’ la Pizza a avut și o dimensiune de sărbătoare: în 2026, Nova Pan aniversează 25 de ani de activitate, un sfert de secol în care compania a crescut alături de parteneri, clienți și profesioniști din brutărie, patiserie, cofetărie, ciocolaterie, gelaterie și ospitalitate. Evenimentul a fost gândit ca un spațiu deschis de schimb de experiență, în care pizza, vinul, maiaua naturală și strategia de business au devenit pretexte pentru o conversație mai amplă despre calitate, identitate și viitorul afacerilor din HoReCa.
Programul a inclus demonstrații de pizza, focaccia, pinsa, panini, mini-snack-uri dulci și sărate, brioșe și alte preparate realizate cu maia 100% naturală, alături de degustări de vin și sesiuni dedicate brandului, proprietății intelectuale și pieței HoReCa. Peste tot, însă, a revenit aceeași idee: un produs bun nu se susține doar prin rețetă, ci prin tehnologie, protecție, colaborare și capacitatea de a crea o experiență memorabilă.
Radu Bozocea: produsul se consumă, reputația rămâne
Pentru Radu Bozocea, discuția despre afaceri din HoReCa a început de la o întrebare aparent simplă: ce rămâne după ce clientul consumă produsul? Răspunsul lui a devenit ideea centrală a intervenției sale: „Produsul se consumă, reputația rămâne.”
Specialistul a explicat că proprietatea intelectuală nu este un teren rezervat exclusiv marilor corporații, ci un instrument practic pentru cofetării, brutării, pizzerii și producători mici. Un brand nu înseamnă doar un nume: pot fi protejate forma produsului, ambalajul, rețeta, mirosul, culoarea, imaginea și alte elemente prin care publicul îl recunoaște. Gustul în sine nu poate fi înregistrat, a precizat el, dar asocierea dintre gust, formă, nume și brand poate deveni un avantaj competitiv protejabil.
Exemplele folosite au arătat cât de puternică poate fi această legătură între formă și încredere. Sticla pătrată a unei ape minerale, forma triunghiulară a unei ciocolate sau un ambalaj imediat recunoscut pot face ca un client să identifice produsul înainte chiar să citească eticheta. În viziunea lui Radu Bozocea, însăși forma produsului construiește reputație, iar reputația devine, în timp, un activ comercial.
El a avertizat însă că această reputație poate fi ușor exploatată de alții dacă nu este protejată. De la utilizarea unor denumiri similare până la cazuri de contrafacere sau concurență neloială, riscul nu este teoretic. Pentru un producător artizanal, momentul potrivit de acțiune apare atunci când produsul începe să fie recunoscut și să genereze venituri: mai întâi poate fi fixată data creării printr-o certificare online a drepturilor de autor, apoi marca poate fi înregistrată odată ce produsul devine comercial.
Radu Bozocea a subliniat și dimensiunea teritorială a mărcilor. Un brand înregistrat în România nu protejează automat același produs pe piețele externe, iar un producător care vizează exportul trebuie să se gândească din timp la înregistrarea mărcii în țările unde intenționează să vândă. Mesajul lui a fost clar: creativitatea trebuie însoțită de protecție, pentru că, într-o piață aglomerată, diferența dintre un produs memorabil și unul vulnerabil o face adesea modul în care îți protejezi identitatea.
Massimo Lolli: fermentația este succesul produsului
Massimo Lolli a adus în prim-plan partea meșteșugită și tehnică a evenimentului. Maestrul italian, cu o experiență de peste patru decenii în panificație și aluaturi cu maia naturală, a vorbit despre fermentație nu ca despre un detaliu de laborator, ci ca despre esența produsului final.
„Procesul de fermentație reprezintă succesul produselor dumneavoastră”, a spus Lolli, rezumând într-o frază întreaga sa filozofie de lucru. Pentru el, clientul nu alege o brutărie doar după preț, ci pentru gustul care se naște dintr-o fermentație corect realizată. Procesele cu maia sunt mai lungi – el a vorbit despre fermentări care pot dura între 24 și 72 de ore – dar tocmai acest timp construiește aroma, textura și identitatea produsului.
Lolli a subliniat că tehnologia nu înlocuiește meșteșugul, ci îl poate susține. Echipamentele moderne permit programarea amestecului, maturării și fermentației, oferind consistență și control într-un domeniu în care variabilele sunt multe: făina, apa, temperatura, timpul și experiența celor care lucrează aluatul. El a vorbit despre colaborări cu universități și specialiști din industria alimentară, subliniind că informația teoretică capătă valoare doar atunci când este însoțită de experiența practică, de gust, miros și simț tactil.
Pentru producătorii artizanali, mesajul lui Massimo Lolli a fost limpede: nu este suficient să folosești maia pentru că este la modă. Trebuie să înțelegi ce adaugi în aluat, de ce o faci și ce efect are asupra produsului final. Maiaua naturală nu este un slogan de marketing, ci o tehnologie și o filozofie de lucru care, bine înțeleasă, poate diferenția o brutărie, o pizzerie sau o patiserie într-o piață tot mai competitivă.
Cezar Ioan: o masă fără vin e un mic dejun
Dacă pizza și maiaua naturală au reprezentat partea tehnică a evenimentului, Cezar Ioan a adus în discuție dimensiunea socială și emoțională a mesei. Fraza sa a rezumat perfect această viziune: „O masă fără vin e un mic dejun.”
Pentru Cezar Ioan, vinul nu este doar o băutură alcoolica alături de mâncare, ci „partea intelectuală a mesei” – elementul care stimulează gândirea, socializarea, bună dispoziție și conversația. Masa socială, a explicat el, este o masă cu timp, iar vinul devine un facilitator al acestui timp. Experiența unui client este diferită atunci când consumul se întinde, când apare discuția, când mâncarea devine pretext pentru întâlnire, față de momentul în care masa se rezumă la un gest fiziologic.
„Oricât de bună ar fi o mâncare, rămâne doar un gest fiziologic în absența vinului”, a spus Cezar Ioan. De aceea, pentru el, orice locație de HoReCa ar trebui să ofere clientului opțiunea vinului: nu ca obligație, ci ca parte din experiența completă. Vinul dă senzația de satisfacție la finalul mesei, animează conversația și transformă o cină într-un moment social.
Adecvarea: cheia unei oferte credibile
Unul dintre cele mai practice mesaje ale intervenției lui Cezar Ioan a vizat adecvarea dintre mâncare și vin. Nu este suficient să ai vin în meniu, a explicat el; trebuie ca oferta să aibă logică, tematică și coerență de preț. O pizza de 70 de lei nu se potrivește natural cu un vin de 300 de lei, la fel cum o locație cu preparate accesibile nu poate construi credibilitate cu vinuri scumpe, fără o justificare clară.
Adecvarea trebuie să existe însă și în servire. Un vin bun poate fi compromis de o temperatură greșită, de pahare nepotrivite sau de o prezentare neglijentă. Pentru Cezar Ioan, totul trebuie să fie într-o congruență: felul de mâncare, vinul, temperatura, paharul și modul de servire. Abia atunci clientul percepe o experiență de calitate, nu doar un produs vândut la preț corect.
Adaosuri realiste, nu speculative
Cezar Ioan a vorbit și despre adaosurile comerciale, un subiect sensibil în HoReCa. În bucătărie, adaosuri de 300–500% pot fi justificate de preparație, tehnologie, timp, resurse și creativitate. La vin, însă, el consideră că astfel de adaosuri devin greu de susținut, pentru că vinul nu este preparat în bucătăria restaurantului: winemaker-ul a făcut deja munca în vie și în cramă.
Într-o epocă în care clientul verifică rapid prețurile pe telefon, un vin vândut de cinci ori mai scump decât prețul de piață poate face întreaga locație să pară necredibilă. Iar neîncrederea, a subliniat el, se extinde: dacă clientul simte că i s-a aplicat un adaos exagerat la vin, va presupune același lucru și despre restul ofertei. Soluția nu este să renunți la vin, ci să îl prețuiești corect și inteligent.
Vinul local și pizza ca punct de plecare
Cezar Ioan a adus în discuție și potențialul vinului românesc. Publicul tot mai informat caută produse locale, iar turiștii români – nu doar cei străini – sunt curioși să descopere gustul zonei pe care o vizitează. Pizza, prin versatilitatea ei, poate deveni un excelent punct de plecare pentru această descoperire: un preparat familiar, accesibil și adaptabil, care poate însoți atât soiuri internaționale, cât și vinuri românești mai puțin cunoscute.
El a prezentat degustătorilor două direcții de vinuri: una legată de viticultura biodinamică, cu o abordare care merge dincolo de certificarea ecologică și include criterii mai restrictive privind intervențiile asupra viei și vinului, și alta construită în jurul noutății și al descoperirii, cu soiuri locale și internaționale din categoria premium și super-premium. Mesajul lui a fost însă mai larg decât vinurile prezentate: argumentul din spatele unei sticle poate fi biodiversitatea, povestea, noutatea sau apartenența locală, dar trebuie să existe.
Pentru Cezar Ioan, vinul este și una dintre cele mai simple modalități de a crește valoarea medie a bonului, cu efort operațional relativ mic. O pizza de 60 de lei poate fi însoțită natural de un vin de 80 sau 100 de lei, iar profitul poate fi sănătos dacă adaosul rămâne realist. Realitatea pieței, a admis el, arată însă că vinul are încă un potențial neexploatat în HoReCa-ul românesc: vânzările prin acest canal reprezintă mai puțin de 10% din totalul vânzărilor de vin din România, iar adaosurile exagerate sunt una dintre cauze.
Dorian Lungu: Brașovul, între destinație gastronomică și regiune de tranzit
Dorian Lungu a închis cercul discuțiilor cu o privire de ansamblu asupra pieței. Plecând de la date și observații despre turismul din Brașov, el a avertizat că orașul riscă să devină o regiune de tranzit și de fast food, în loc să își construiască o identitate de destinație gastronomică.
Unul dintre punctele centrale ale intervenției sale a fost legătura dintre turism și consum local. Lungu a explicat că un număr important de turiști cazați în apartamente de tip Airbnb mănâncă la locație, ceea ce reduce semnificativ potențialul de consum în restaurante. În plus, o parte din turismul de tranzit – turiști care se opresc scurt în Brașov în drum spre alte destinații – caută rapiditate și prețuri mici, nu experiențe gastronomice de calitate.
El a pus întrebarea retorică: câte restaurante de calitate s-au deschis în Brașov în ultimii cinci ani și câte au rezistat? Răspunsul, a spus el, arată o piață în care presiunea spre ieftin și rapid poate eroda calitatea și poate împinge afacerile spre un model nesustenabil. Doar aproximativ 7% dintre unitățile de HoReCa din Brașov au rezistat în ultimii 20 de ani, a afirmat Lungu, o cifră care arată cât de fragil este echilibrul dintre cerere, calitate și rentabilitate.
Soluția, în viziunea lui, nu este însă renunțarea la turism, ci conectarea mai bună a actorilor din ecosistem. Lungu a vorbit despre nevoia unor integratori de incoming, care să preia turistul și să îi construiască un traseu de experiențe locale autentice – tururi, ghizi de calitate, mese, degustări, vizite în zona metropolitană. Exemplul festivalurilor care atrag mii de turiști, dar nu reușesc să le ofere o continuare coerentă de experiențe în oraș, a arătat cât de mari sunt pierderile atunci când fiecare business își vede doar propria „bucățică” din lanț.
Un alt punct important a fost readucerea localnicilor în centrul orașului. Dorian Lungu a subliniat că „Un oraș trăiește prin comunitatea lui. Iar studiile spun că turistul caută acele locuri care sunt frecventate de localnici.” Inițiative precum reducerile pentru brașoveni în centrul orașului pot contribui, în viziunea lui, la reconstruirea acestui echilibru.
El a mai vorbit despre potențialul unor idei simple, dar cu impact: mâncare locală caldă în trenurile care leagă Bucureștiul de Brașov, produse tradiționale disponibile în aeroport, un festival gastronomic brașovean autentic și dezvoltarea unei sezonalități continue, care să aducă valoare în lunile slabe, nu doar în vârfurile de sezon. Pentru Lungu, viitorul aparține business-urilor mici, bine poziționate, care înțeleg că piața se va „cerne” în perioadele de restrângere și că diferența o va face calitatea, colaborarea și capacitatea de a oferi experiențe reale.
O rețetă pentru viitor
Vin’ la Pizza a arătat că viitorul HoReCa nu se scrie doar în laborator sau în bucătăriile profesioniste. Se scrie în aluatul lăsat să fermenteze suficient, în vinul ales corect pentru un preparat, în marca protejată din timp și în capacitatea unui oraș de a transforma turiștii în oaspeți, nu doar în trecători.
Dacă Massimo Lolli a vorbit despre sufletul produsului, Radu Bozocea despre protecția identității, Cezar Ioan despre experiența la masă și Dorian Lungu despre strategia de piață, atunci formula unui business sustenabil în HoReCa devine mai clară: calitate autentică, identitate protejată, experiență memorabilă și colaborare reală.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Generația Z și alimentația: profilul unui nou tip de consumator
