• În ultimii ani, platforme precum TikTok au transformat modul în care apar și se răspândesc preferințele culinare.
Arome și produse precum bubble tea, matcha, ciocolata Dubai, brânza cottage, fisticul sau mierea picantă (hot honey) au câștigat rapid popularitate globală, uneori generând chiar penurii temporare de ingrediente – matcha sau fisticul fiind exemplele notabile. Aceste trenduri, deseori născute din videoclipuri virale, au o durată de viață scurtă pe platformă – în jur de 90 de zile –, ceea ce creează o provocare majoră pentru companiile mari din industria bunurilor de larg consum (FMCG).
Tradițional, marile branduri alimentare și de băuturi erau cele care stabileau ritmul inovației. La începutul anilor 2000, lansări precum Coca-Cola cu lămâie sau Doritos Chilli Heatwave au fost considerate îndrăznețe și au anticipat direcții de gust care au rezistat în timp. Astăzi însă, ciclul clasic de dezvoltare a unui produs nou – adesea de 18 luni – pare lent față de viteza cu care se propagă un fenomen pe rețelele sociale.
Unele companii mari au încercat să prindă „valul”. De pildă, Lindt a introdus o tabletă de ciocolată în stil Dubai, cu umplutură bogată de fistic și textură crocantă de kadayif, care a ajuns pe rafturi în Europa, SUA și Canada în 2025, la aproximativ un an după explozia virală a originalului din Dubai. În acest caz, succesul a fost notabil, însă nu toate încercările de dezvoltare a unui produs inovativ au prins momentul potrivit intrării pe piață. Coca-Cola, de exemplu, a lansat o băutură cu biluțe de tip „bubble tea” în Turcia după doi ani de dezvoltare, când trendul devenise deja obișnuință în multe piețe, cu cinci ani mai devreme.
Marile companii monitorizează constant rețelele sociale și unele au accelerat procesele interne pentru a scurta timpul până la lansarea unui nou produs. Totuși, riscul rămâne ridicat: costurile mari de dezvoltare impun volume mari de vânzări pentru a fi rentabile, iar diferența dintre un moft trecător și o tendință durabilă este greu de anticipat.
Moft sau tendință – capcana rețelelor sociale
Pe de altă parte, brandurile mai mici au un avantaj clar, ele reacționând mai rapid la semnalele din piață. Uneori, succesul acestor companii pare legat de un timing norocos, lansând produse existente, dar rebranduite inteligent, exact când publicul era pregătit să le redescopere.
Totuși, nici marile companii FMCG nu sunt lipsite de atuuri. Ele beneficiază de o bază loială de consumatori și de capacitatea de a distribui produse la scară largă. Ce devine „vechi” pentru audiențele foarte conectate la TikTok poate părea proaspăt și interesant pentru restul cumpărătorilor.
Iar inovația nu mai înseamnă doar arome noi. Azi, noutatea vine din colaborări neașteptate – între branduri alimentare și non-alimentare, de pildă –, din ambalaje atractive sau din concepte creative precum aromele misterioase. Acestea permit brandurilor consacrate să genereze curiozitate și implicare fără a urma orbește un val viral.
În concluzie, putem afirma cu încredere că marii jucători din industria bunurilor de larg consum nu mai pot conta doar pe poziția de lideri tradiționali ai inovației. Pentru a rămâne relevant într-o lume dominată de conținut rapid și algoritmi, companiile trebuie să se reinventeze din interior – să perturbe propriile rutine și să privească dincolo de feed-urile din Social Media. Agilitatea și curajul de a crea propriile narațiuni pot fi cheia succesului, mai degrabă decât urmărirea permanentă a trendurilor efemere.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Transformarea pieței de panificație din România: de la tradiție la inovație
