• Conform datelor furnizate de specialiștii Clean Recycle, România se află pe ultimul loc între țările europene la tranziția spre economia circulară.
În contextul eforturilor globale de a trece la un model economic sustenabil, Uniunea Europeană și-a asumat obiective ambițioase prin Planul de Acțiune pentru Economia Circulară din 2020, vizând dublarea ratei de utilizare a materialelor reciclate în consumul total de materii prime până în 2030.
Totuși, performanțele variază semnificativ între statele membre, iar România ocupă ultimul loc în acest clasament, cu o rată de utilizare a materialelor circulare de doar 1,3%, conform datelor din 2023 analizate de experți în domeniu.
Economia circulară promovează un sistem de producție și consum bazat pe partajare, reutilizare, reparații, renovări și reciclare, extinzând astfel durata de viață a produselor și minimizând risipa. La nivel european, implementarea acestor principii ar putea genera o creștere suplimentară a Produsului Intern Brut cu 0,5% până în 2030 și ar crea aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă. De asemenea, tranziția contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor naturale, limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea neutralității climatice.
Olanda printre liderii clasamentului
Indicele mediu de utilizare a materialelor circulare (CMUR) la nivelul UE a înregistrat o evoluție modestă, urcând de la 10,7% în 2010 la 11,8% în 2023, ceea ce subliniază persistența unui model economic predominant liniar. Cele mai multe țări membre – 22 din 27 – au raportat îmbunătățiri în acest interval, cu progrese notabile de peste cinci puncte procentuale în state precum Malta, Italia, Estonia, Austria, Cehia, Belgia și Slovacia. În contrast, scăderi semnificative au fost observate în Finlanda, România, Luxemburg și Polonia. Liderii clasamentului includ Olanda, cu un impresionant 30,6%, urmată de Italia, care depășește 20%, și Malta.
Dependența continuă de importurile de materii prime expune atât România, cât și întreaga Uniune Europeană la riscuri economice accentuate de tensiuni geopolitice, cum ar fi fluctuațiile de prețuri sau întreruperile în lanțurile de aprovizionare. Pentru a contracara aceste vulnerabilități, accentul trebuie pus pe întregul lanț economic, de la designul produselor și consum, până la colectare și revalorificare.
România poate reduce decalajul
Deși poziționată în urmă, România dispune de un potențial semnificativ, care poate fi exploatat prin accelerarea reformelor structurale. Este esențială investiția în infrastructura de reciclare și promovarea educației ecologice la nivel național pentru a transforma actualul model liniar într-unul durabil și competitiv. În acest sens, guvernul a făcut un pas important acum doi ani, adoptând Strategia națională pentru economia circulară, care a contribuit la îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la îmbunătățirea guvernanței în gestionarea deșeurilor, inclusiv a celor provenite din ambalaje.
Pe plan local, actori precum Clean Recycle, unul dintre principalii cinci operatori de transfer de responsabilitate pentru deșeurile de ambalaje (OIREP), joacă un rol cheie în acest proces. Compania gestionează obligațiile de raportare, colectare și valorificare pentru producători și importatori, având un portofoliu de peste 900 de clienți din sectoare variate, precum FMCG, retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială și farmaceutice. În primele șase luni ale anului curent, Clean Recycle a procesat peste 65.000 de tone de deșeuri de ambalaje, demonstrând angajamentul concret față de principiile economiei circulare.
Prin măsuri decisive și investiții strategice, România poate reduce decalajul față de partenerii europeni, transformând provocările actuale în oportunități pentru o economie rezilientă și orientată spre mediu.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Sveba Dahlen prezintă soluții pentru a spori eficiența și sustenabilitatea brutăriilor
