Plăcinta dobrogeană devine produs cu Indicație Geografică Protejată 

• Plăcinta dobrogeană primește de la Uniunea Europeană recunoașterea de produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP).

Plăcinta dobrogeană devine în sfârșit, după doi ani de controversă cu Bulgaria, produs românesc IGP. România primește recunoașterea europeană, cu toate drepturile și pe termen nelimitat, prin înregistrarea produsului Plăcintă dobrogeană IGP și publicarea lui în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Conform Digi24.ro, demersurile pentru recunoaşterea europeană a Plăcintei dobrogene drept produs cu Indicație Geografică Protejată au început în anul 2017, iar depunerea documentației s-a realizat în 2018.

În aprilie 2019 s-a încheiat opoziţia naţională depusă de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE în sistemul electronic „eAmbrosia“ în luna mai 2019. Cererea a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în februarie 2021, ulterior Bulgaria depunând declaraţie motivată de opoziţie. Începând din iulie 2021, CE a invitat Bulgaria şi România pentru demararea consultărilor.

Ionuţ Diaconeasa, consilier în cadrul Ministerul Agriculturii declară pentru Agerpres: „Opoziţia Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus şi un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noştri au făcut o opoziţie hotărâtă şi susţinută aproape doi ani”.

Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, „Dobrudzhanka banitsa” pentru o perioadă de 10 ani, deşi iniţial ceruse 15 ani, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa şi fără recunoaştere IGP, cu caractere chirilice sau latine. Totodată, Bulgaria nu va putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de „Plăcintă dobrogeană”.

Alte produse românești cu IGP

Plăcinta dobrogeană se alătură astfel celorlalte 9 produse românești certificate IGP la nivel european: Magiunul de prune Topoloveni, Salamul de Sibiu, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Scrumbia de Dunăre afumată, Cârnaţii de Pleşcoi, Telemeaua de Sibiu, Caşcavalul de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea și Salata tradiţională cu icre de crap. La acestea se adaugă și un produs cu Denumire de origine Protejată (DOP) și anume Telemeaua de Ibăneşti.

Pentru IGP în data de 15.12.2021 a fost depusă la Comisia Europeană documentaţia necesară recunoașterii la nivel european a Pitei de Pecica, iar în data de 22.12.2021 cererea României pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată a fost înregistrată în sistemul electronic „eAmbrosia“. În așteptarea recunoașterii de către CE se află și Salinatele de Turda.

Și băuturi spirtoase românești se bucură de recunoastere la nivel european: din categoria Rachiu de fructe – Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana şi din categoria Rachiu de vin – Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea. Se dorește certificarea pe sisteme de calitate europene și a produsului din categoria băuturilor aromatizate „Pelin”, demersurile fiind deja în derulare la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă

Citiți pe Arta Albă și: „La plăcinte-nainte! “– istoria preparatului de patiserie iubit de mulți dintre noi

Înscriere la Newsletter

Articole similare

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Instagram

Articole recente

*Prin completarea câmpurilor ești de accord cu prelucrarea datelor cu caracter personal conform GDPR și înscrierea la Newsletter Arta Albă.