• Conflictul armat dintre Ucraina și Rusia determină multe state să își analizeze producția agroalimentară. România importă o mare cantitate de zahăr.
În condițiile în care războiul Ucraina – Rusia a luat amploare în ultimele săptămâni, cele două state fiind producători și exportatori importanți de materii prime de bază, crește îngrijorarea cu privire la asigurarea necesarului intern de consum, scrie Ziarul Financiar.
În România, trei sferturi din zahărul consumat, provine din import, iar fabricile pe care le mai avem nu mai dețin capital românesc.
Anual, conform Institutului Național de Statistic, România consumă cca 400.000 tone de zahăr, dintre care 100.000 de tone din producție locală, 200.000 de tone de zahăr rafinat din sfeclă de zahăr și trestie de zahăr și cca 100.000 de tone de zahăr rafinat din zahăr brut brut din import.
Asigurarea necesarului intern de consum
În această perioadă dificilă la nivel global, multe state au decis să își analizeze cu atenție producția agroalimentară și să adopte anumite măsuri pentru a-și asigura necesarul intern de consum. Astfel unele țări au ales să își mărească producția pentru anumite bunuri, altele să interzică exporturile de cereale ori bunuri alimentare pentru o anumită perioadă, conform Mediafax. De pildă Comisia pentru Situații de Urgență din Republica Moldova a decis să suspende exporturile de grâu și zahăr în perioada 1 martie – 24 aprilie 2022.
Bogdan Belciu, consultant co-fondator al Valorem Business Advisors afirmă: „Dacă în ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui, România este într-o poziție favorabilă, situația este diferită la alte categorii de produse, cum ar fi zahărul, legumele și fructele și carnea de porc, unde producția acoperă între 35% și 70% din consum.“
Zahărul – produs în doar două fabrici din România
După închiderea fabricii de zahăr a grupului Tereos din Mureș, România rămâne cu doar două fabrici de zahăr, în condițiile în care în 1990 număra 33 de fabrici.
Bogdan Belciu subliniază că declinul în cazul producției de zahăr românesc s-a produs o dată cu scăderea producției de sfeclă de zahăr, dar și datorită prețului mai mic de procesare pentru zahărul provenit din alte surse, cum ar fi trestia de zahăr.
Potrivit datelor oferite de INS din 1990 producția internă de sfeclă de zahăr a scăzut de aproape cinci ori, de la 3,27 mil. tone la 682.000 de tone în 2020.
Rusia este la ora actuală cel mai mare producător de sfeclă de zahăr, însă imediat după Revoluție, România producea la fel de multă sfeclă de zahăr precum Rusia. În 2020, din păcate, țara noastră conform datelor FAO, organizația pentu Alimente și Agricultură din cadrul ONU, se situa la nivel global pe locul 31.
Import semnificativ de zahăr
În primele 11 luni din 2021, datele INS arată că România a plătit cca 100 de milioane de euro pentru a importa 212.000 tone de zahăr din sfeclă și trestie de zahăr, exportând de numai 13 milioane de euro, adică de 7,6 ori mai puțin.
În prezent, România nu mai are nici o fabrică de zahăr cu capital românesc, cele două fabrici producătoare de zahăr, una din județul Neamț, iar celalaltă din județul Buzău, fiind deținute de grupul austriac Agrana.
Se fac eforturi pentru redeschiderea fabricii de zahăr Bod, închisă acum 3 ani. Directorul general al Best Achiziții, companie care a achiziționat 60% din tot ce înseamnă Fabrica de zahăr Bod, Mihaela Neagu, a anunțat că s-a întâlnit cu mai mulți cultivatori de sfeclă de zahăr pentru a redeschide unitatea de producție din Brașov.
În contextul războiului, procesarea materiilor prime de bază ar trebui să devină prioritate zero, conform specialiștilor din industria alimentară, însă necesită investiții mari și riscuri pe măsură. Astfel sunt zeci de fabrici românești de prelucrare a zahărului care nu își vor mai deschide niciodată porțile.
În perioada imediat următoare necesarul de pe piața internă va fi asigurat tot din importuri.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: ONU avertizează: Creștere de cel puțin 20% a prețului la alimente
