Cele 27 țări ale UE își depășesc biocapacitatea, în mare parte din cauza industriei alimentare

• Industria alimentară contribuie în mod semnificativ la afectarea ecosistemului, punând de cele mai multe ori o enormă presiune asupra biocapacității sale.

Biocapacitatea este calitatea unei zone de a susține viața umană prin producția de hrană și de combustibil de pe teren, precum și prin cantitatea de deșeuri pe care o poate absorbi în mod eficient. Potrivit unui studiu recent al revistei Nature Food, care a analizat o perioadă cuprinsă între 2004 și 2014, cele 27 de țări din UE și-au depășit biocapacitatea. Acest lucru este, în mare parte, determinat de industria alimentară.

Studiul, publicat la finalul lunii septembrie 2023, analizează capacitatea fiecărui stat membru de a satisface cererile cetățenilor săi, iar rezultate nu sunt deloc încurajatoare. Alimentele au reprezentat între 28% și 31% din amprenta ecologică măsurată pe parcursul studiului, solicitând mai mult de jumătate din biocapacitatea terenurilor. Aceasta a fost cea mai mare componentă a amprentei ecologice, cu o valoare semnificativă, următoarea fiind mijloacele de transport personal (21-22%).

Cele 27 țări ale UE

Amprentă ecologică mare

Pe cap de locuitor, cea mai mare amprentă alimentară (amprenta ecologică doar pentru alimente) până în 2014, anul încheierii studiului, a fost în Luxemburg, în timp ce cea mai mică a fost în Irlanda.

Alimentele care contribuie cel mai mult la amprenta ecologică sunt carnea, peștele, fructele de mare, pâinea și cerealele. Aceste alimente reprezintă 49% din amprenta alimentară medie a unui rezident al UE, în ciuda faptului că reprezintă doar 27% din cele 860 kg de alimente disponibile pentru o persoană obișnuită (așa cum era în 2014).

Carnea de vită a fost o prioritate, chiar și față de alte tipuri de carne. Studiile sugerează că înjumătățirea consumului de carne de vită și înlocuirea parțială a acesteia cu carne de pasăre sau de porc ar putea duce la o reducere cu 6% a amprentei alimentare, sau cu 7% dacă se înlocuiește cu fasole și leguminoase.

Desigur, din cauza obiceiurilor de consum diferite, alimentele reprezintă o proporție diferită din amprenta ecologică globală în fiecare dintre diferitele țări studiate. Tipul de alimente pe care îl consumă o țară influențează, de asemenea, amprenta ecologică a acesteia.

Țările cu o aprovizionare mai mare cu alimente tind, în general, să aibă o amprentă ecologică mai mare. Cu toate acestea, amprenta ecologică este influențată și de regimul alimentar (de exemplu, în Malta, consumul de alimente este reprezentat de un procent mai mare de legume decât media, astfel încât, chiar și cu o ofertă alimentară ridicată, această țară are o amprentă ecologică relativ scăzută).

Nu doar consumul de alimente, ci și risipa de alimente contribuie la amprenta alimentară a unei țări. Franța a avut cea mai mare amprentă alimentară legată de deșeuri, cu 135 kg de deșeuri alimentare pe cap de locuitor în fiecare an, cu mult peste media UE de 113 kg.

Impactul globalizării

Studiul a constatat că globalizarea joacă, de asemenea, un rol esențial în amprenta alimentară a fiecărei națiuni. O mare parte din amprenta alimentară a celor 27 de țări se bazează pe biocapacitatea din alte țări, importată efectiv prin intermediul comerțului internațional.

Cu toate acestea, o mare parte din aceste importuri au avut loc în interiorul granițelor celor 27 de țări ale UE, 74% din biocapacitatea importată provenind din alte țări ale UE în 2004 și 76% în 2014. Doar aproximativ un sfert din această biocapacitate importată provine din afara UE.

Multe țări membre UE, cum ar fi România, Bulgaria și Republica Cehă, au o amprentă alimentară internațională medie de sub 40%. În majoritatea țărilor UE, între 40 % și 80 % din amprenta alimentară provine din surse externe. Câteva țări din UE, precum Malta, Luxemburg și Belgia, au o amprentă alimentară internațională de peste 80%.

Semne de progres

Pe parcursul perioadei studiate, s-au înregistrat unele niveluri de progres. De exemplu, amprenta ecologică medie a unui cetățean al UE a scăzut cu 20% între 2004 și 2014, iar majoritatea țărilor au redus amprenta alimentară pe cap de locuitor a rezidenților lor.

O parte din progresele înregistrate în domeniul alimentar pot fi puse pe seama scăderii reducerii consumului total de carne în întreaga UE, pentru care carnea roșie a fost singura responsabilă (consumul de carne albă a crescut de fapt).

Tendința de reducere a amprentei alimentare este resimțită cu precădere în țările din Europa de Est. Studiul sugerează că acest lucru este legat de integrarea acestora în comerțul din UE.

Cu toate acestea, alimentele rămân cel mai important factor de depășire a biocapacității în perioada studiată.

Viitorul biocapacității

Raportul sugerează că biocapacitatea este depășită deoarece resursele din țările membre sunt suprautilizate, la fel ca și bunurile noastre comune globale (domeniile internaționale de resurse). În plus, nivelul de biocapacitate importată este mai mare decât cel exportat, ceea ce limitează autonomia strategică a UE.

Deși este un instantaneu al anilor trecuți, conștientizarea rolului alimentelor în amprenta ecologică a UE este importantă, sugerează studiul, datorită potențialului strategiei „De la fermă la furculiță”, dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător.

Uniunea Europeană intenționează să reducă emisiile de dioxid de carbon în regiune până în 2050, iar după cum se subliniază în Strategia „Green Deal” și „De la fermă la furculiță”, sistemele alimentare sunt esențiale pentru această tranziție.

Cu toate acestea, din cauza aprovizionării semnificative din afara UE, modificarea politicii alimentare interne nu va fi suficientă pentru a atinge obiectivele privind emisiile de dioxid de carbon. Studiul sugerează că UE trebuie, de asemenea, să își schimbe practicile de aprovizionare.

Cele 27 țări ale UE

Sursa: „Amprenta ecologică a UE-27 a fost determinată în principal de consumul de alimente și a depășit biocapacitatea regională între 2004 și 2014“, studiu publicat la 14 septembrie 2023, în revista Nature Food.

Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă

Citiți pe Arta Albă și: Risipa de alimente – o gravă problemă ecologică

Înscriere la Newsletter

Articole similare

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Instagram

Articole recente

*Prin completarea câmpurilor ești de accord cu prelucrarea datelor cu caracter personal conform GDPR și înscrierea la Newsletter Arta Albă.