Risipa de alimente – o gravă problemă ecologică

• Este deja cunoscut faptul că aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial se pierde sau se aruncă în fiecare an.

Noi cercetări sugerează că risipa de alimente – în mare parte cauzată de faptul că oamenii pur și simplu nu consumă în întregime ceea ce cumpără – este o problemă mai mare decât se credea până acum. Cifrele arată că dacă această risipă ar fi redusă la jumătate, s-ar contribui la eliminarea a aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse de industria alimentară mondială.

De asemenea, se raportează că din emisiile de gaze cu efect de seră produse de industria de profil, aproximativ jumătate rezultă din pierderile și deșeurile alimentare, în timp ce mai mult de o treime din emisiile cauzate de risipa de alimente provine din alimente aruncate de consumatori.

Risipa de alimente

De ce este acest lucru important? Aceste cifre sugerează că prin simpla prevenire a  risipei de alimente din partea consumatorilor în propriile case, s-ar putea contribui semnificativ la reducerea impactului negativ pe care industria alimentară îl are asupra mediului.

Un studiu publicat în Nature Food a analizat 54 de produse alimentare, la nivel de 164 de țări și regiuni. Acesta a estimat că, în 2017, emisiile globale cauzate de risipa de alimente s-au ridicat la 9,3 miliarde de tone de echivalent CO2 – mai mult decât dublu față de estimările anterioare. Și de atunci cifrele nu au înregistrat îmbunătățiri.

Există soluții care pot fi adoptate

Risipa de alimente este formată atât din pierderi (care au loc în timpul etapelor de producție, depozitare, prelucrare și transport), cât și din deșeuri alimentare (cele aruncate de consumatori, comercianți cu amănuntul sau furnizori de servicii alimentare).

Risipa de alimente la nivel de consumator este o problemă majoră în SUA și în China. Studii arată că o treime din emisiile cauzate de risipa de alimente provenite de la consumatorii din China și SUA este comparabilă cu emisiile de GES generate de toate etapele de procesare și transport la nivel global. Patru țări non-europene – Brazilia, China, India și SUA – sunt responsabile pentru aproximativ 40% din toate emisiile generate de risipa de alimente.

Nici în Europa lucrurile nu stau mai bine, demonstrându-se că risipa alimentară reprezintă o problemă pentru întreaga lume occidentală cu venituri ridicate. De exemplu, un procent de 50% din participanții unui sondaj recent efectuat în Marea Britanie de compania Jacobs, producător de biscuiți, recunoaște că aruncă la gunoi alimente care sunt încă comestibile sau care pot fi consumate în condiții de siguranță.

Principalele motive ar fi că pachetele sunt deschise de prea mult timp și se achiziționează prea multe alimente, oamenii neștiind ce să facă cu resturile de mâncare. Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că aruncă la gunoi în mod regulat resturile de la mesele anterioare, în timp ce mai mult de o treime dintre respondenți se străduiesc să mănânce toate fructele și legumele proaspete pe care le cumpără.

Alte cercetări au avertizat că problema risipei de alimente se va agrava pe măsură ce țările emergente, precum China și India, vor continua să adopte stilul de viață occidental de alimentație.

Adoptarea unui comportament rațional

Cercetătorii au observat că poluarea produsă de industria alimentară (legată de etapele de producție, depozitare, procesare și transport) este mai mică în țările cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mare, datorită disponibilității unor tehnologii avansate și ecologice de tratare a deșeurilor. Țările cu venituri ridicate ar trebui să se concentreze pe reducerea risipei de alimente la nivel de consumator și pe promovarea alimentației bazate pe plante.

În schimb, țările cu venituri mici ar putea acorda prioritate evitării pierderilor de alimente din procesul de producție și implementării unei tehnologii adecvate de tratare a deșeurilor. Iar la nivelul consumatorului, ar trebui promovate și adoptate comportamente raționale de consum alimentar. Acest comportament rațional ar fi reprezentat de conștientizarea din partea fiecăruia a impactului produselor alimentare asupra mediului de la producție până la raft și de problemele cauzate de deșeuri și de risipa de alimente.

Risipa de alimente

Cu toate acestea, nu există o soluție simplă. De exemplu, reducerea consumului de carne diminuează emisiile legate de lanțul de aprovizionare (conform studiului, alimentele de origine animală generează emisii de gaze cu efect de seră mult mai mari decât cele de origine vegetală în timpul producției și al logisticii), dar crește în mod inerent consumul, pierderile și risipa de plante și culturi.

Combaterea risipei de alimente la domiciliul consumatorilor este, cu siguranță, o strategie care poate da roade și ale cărei efecte s-ar vedea rapid. În măsura în care deja s-a luat în calcul instituirea unor norme și, implicit, a unor sancțiuni în ceea ce privește risipa alimentară la nivel de supermarket și restaurante, este posibil ca pe viitor să se adopte măsuri asemănătoare și pentru consumatorul obișnuit.

Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă

Citiți pe Arta Albă și: Legea privind reducerea risipei alimentare

Înscriere la Newsletter

Articole similare

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Instagram

Articole recente

*Prin completarea câmpurilor ești de accord cu prelucrarea datelor cu caracter personal conform GDPR și înscrierea la Newsletter Arta Albă.