• Debutul anului 2025 a fost marcat de un nou val de scumpiri, reflectat într-o creștere medie a prețurilor de 5%.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), luna ianuarie a adus o majorare de 4,54% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și de 0,8% față de luna decembrie 2024.
În ceea ce privește sectorul alimentar, raportat la începutul anului 2024, cele mai semnificative creșteri de prețuri s-au înregistrat la cafea (+4,23%), ulei (+4,14%), pâine (+3,18%), brânză (+4,46%), carne și produse din carne (+3,4%) și băuturi alcoolice (+5,56%). În contrast, doar cinci produse alimentare au înregistrat reduceri de preț față de ianuarie 2024: untul (-11,36%), zahărul (-6,57%), făina (-2,71%), mălaiul (-1,5%) și cartofii (-0,58%).
La mărfurile nealimentare și la servicii, creșterile de prețuri din ianuarie 2025 au fost chiar mai accentuate decât în sectorul alimentar. Îmbrăcămintea și încălțămintea au înregistrat o majorare medie de peste 6%, în timp ce cosmeticele și articolele de igienă s-au scumpit cu 6,37%. De asemenea, prețul țigărilor a crescut cu 8,6%, iar combustibilii s-au scumpit cu 6,08%. Pe de altă parte, energia electrică și gazele au cunoscut ușoare scăderi de preț, cu 1,02% și, respectiv, 8,32%.
Evoluția inflației și perspectivele BNR
Potrivit INS, rata medie a modificării prețurilor de consum pentru perioada februarie 2024 – ianuarie 2025 a fost de 5,4%, comparativ cu cele 12 luni anterioare. Membrii Consiliului de Administrație al BNR au semnalat o creștere accentuată a inflației în ultimul trimestru din 2024, depășind estimările inițiale. Astfel, rata anuală a inflației a ajuns la 5,14% în decembrie 2024, în creștere de la 4,62% în septembrie. Această evoluție a fost influențată în principal de scumpirea combustibililor, ca efect al aprecierii dolarului american pe piețele financiare internaționale, dar și de majorarea prețurilor alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 și al creșterii cotațiilor unor mărfuri.
Prognoza actualizată a BNR indică o volatilitate accentuată a inflației în prima jumătate a anului 2025, datorată unor efecte de bază contradictorii. În a doua parte a anului, se preconizează o scădere a inflației, dar pe un nivel mai ridicat decât cel estimat anterior, menținându-se deasupra intervalului țintit până la finalul anului. Pentru 2026, BNR estimează o ușoară scădere a inflației sub limita superioară a intervalului-țintă, urmată de o stabilizare pe un palier doar marginal inferior celui anticipat anterior.
Factori de influență și riscuri
Factorii care vor contribui la această descreștere includ influențele dezinflaționiste ale scăderii prețurilor la importuri și ajustarea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, deși într-un ritm mai lent decât cel preconizat anterior. De asemenea, efectele deficitului de cerere agregată, care se așteaptă să crească moderat în 2025 și să se reducă treptat ulterior, vor avea un impact asupra inflației.
În plus, incertitudinile legate de politica fiscală rămân un factor de risc. Pe de o parte, măsurile fiscale corective implementate sau adoptate până în prezent vor avea un impact asupra economiei. Pe de altă parte, cerința consolidării bugetare, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv, ar putea influența dinamica prețurilor și a inflației.
Astfel, începutul anului 2025 confirmă tendința ascendentă a prețurilor, iar evoluția viitoare a inflației va depinde atât de factorii economici interni, cât și de conjunctura internațională.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Studiu Tetra Pak: Viitorul industriei alimentare
