• Asociația CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză, în colaborare cu Reveal Marketing Research, a realizat un studiu detaliat pentru a înțelege percepția românilor asupra calității alimentației lor și ce schimbări sunt dispuși să facă pentru a o îmbunătăți.
Cercetarea a utilizat metodologia CAWI (chestionare online) și a inclus un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 1067 de respondenți, bărbați și femei, utilizatori de internet, din mediul urban și rural, cu vârste de peste 18 ani.
Obiceiuri alimentare și preferințe
Mai mult de jumătate dintre participanți (54%) consideră că au un regim alimentar echilibrat, consumând produse din toate grupele alimentare. Cele mai frecvent consumate alimente zilnic sau aproape zilnic sunt legumele, fructele și produsele de panificație (78%), urmate de carne și pește (73%), lactate (68%), ouă și dulciuri (63%).
Pe de altă parte, o parte a populației include în dietă produse specifice: 20% consumă frecvent produse vegane, 15% aleg produse speciale (fără gluten, lactoză, zahăr etc.), iar 14% consumă mâncare de tip fast-food.
Rezultatele cercetării arată că 39% dintre respondenți consideră că au o alimentație de bună calitate, un procent în creștere față de studiile anterioare. Majoritatea, 53%, o evaluează ca fiind medie, în timp ce 7% admit că au o alimentație de slabă calitate. În ceea ce privește greutatea corporală, 47% dintre participanți se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți, în timp ce 25% sunt nemulțumiți de aceasta.
Un alt aspect relevant este legat de diete: 74% dintre respondenți nu au urmat nicio dietă în ultimele șase luni, iar dintre cei 26% care au făcut-o, doar 12% au urmat recomandările unui specialist. Metoda fasting este aleasă de 14% dintre respondenți, majoritatea (36%) menținând-o timp de 1-3 săptămâni, bărbații având o rată mai mare de perseverență în această practică.
Percepția asupra alimentației
În ceea ce privește percepția asupra alimentelor dăunătoare, zahărul, produsele de panificație și carnea sunt considerate cele mai nesănătoase. Motivația principală pentru care respondenții ar renunța la aceste alimente este legată de sănătate, aspectele etice (grija față de planetă sau animale) și cele financiare fiind mai puțin influente.
Astfel, cei mai mulți dintre respondenți ar lua în considerare să elimine din dietă:
• Zahărul – 55%
• Produsele de panificație – 43%
• Carnea – 28%
• Peștele – 25%
• Produsele lactate – 23%
• Produsele de origine animală – 23%
Factori care ar facilita adoptarea unui stil alimentar mai sănătos
Pentru a-și îmbunătăți regimul alimentar, 50% dintre respondenți consideră că ar avea nevoie de resurse financiare mai mari pentru a-și permite alimentele dorite. Alte aspecte care ar facilita o alimentație mai sănătoasă includ:
• Acces mai ușor la alimente sănătoase (41%)
• Un plan alimentar săptămânal detaliat (36%)
• Cunoștințe mai ample despre nutriție (31%)
• Mai mult timp pentru gătit acasă (27%)
• Evitarea fast-food-ului și a mâncării nesănătoase (20%)
Alte aspecte analizate
Studiul explorează și alte dimensiuni relevante ale alimentației românilor, precum importanța acordată meselor zilnice, consumul de apă, risipa alimentară, cumpărăturile impulsive și efectele negative ale unei alimentații nesănătoase, cum ar fi problemele digestive, irascibilitatea sau lipsa de energie.
Aceste rezultate oferă o imagine clară asupra obiceiurilor alimentare și motivațiilor românilor, evidențiind tendințele actuale și provocările întâmpinate în procesul de adoptare a unui stil de viață mai sănătos.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Pizza – o parte importantă a obiceiurilor culinare ale românilor
