• Ministerul Finanțelor lansează o amplă schemă de ajutor de stat destinată dezvoltării capacităților de producție pe teritoriul României.
Valoarea totală a sprijinului financiar se ridică la 5,313 miliarde lei (aproximativ 1,05 miliarde euro) și reprezintă o componentă-cheie a măsurilor de relansare economică prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 8/2026.
Programul își propune să consolideze industria prelucrătoare, direcționând resursele către sectoarele care înregistrează un deficit comercial ridicat. Prin această inițiativă, autoritățile urmăresc trecerea treptată de la o economie dependentă de consumul de produse importate către una bazată pe producție locală cu valoare adăugată ridicată. Calendarul de implementare oferă predictibilitate investitorilor: acordurile de finanțare pot fi emise până în 2032, iar plățile ajutorului de stat se vor derula până în 2036.
O noutate importantă o reprezintă flexibilitatea acordată beneficiarilor, care pot opta fie pentru un grant direct, fie pentru un credit fiscal, în funcție de nevoile specifice de capital și de strategia de dezvoltare a fiecărei companii.
„Prin acest nou program de peste 1 miliard de euro marcăm trecerea de la o economie bazată pe consum de import la o economie care produce valoare adăugată acasă, în România. Nu este doar o măsură de sprijin financiar, ci este motorul unui sprijin real pentru industria românească, necesar pentru a ne proteja stabilitatea economică. Investim strategic acolo unde deficitul comercial ne vulnerabilizează, oferind antreprenorilor resursele să transforme ideile în unități de producție performante. Obiectivul este să reducem dependența de piețele externe și să consolidãm capitalul românesc într-o piață europeană extrem de competitivă”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.
Condiții de eligibilitate și acces la finanțare
Pentru a beneficia de sprijin, proiectele trebuie să prevadă o investiție inițială de minimum 50 milioane lei în unități de producție noi. Schema se adresează atât companiilor cu experiență, cât și start-up-urilor, respectând însă criterii stricte de soliditate financiară.
Companiile existente trebuie să demonstreze capitaluri proprii pozitive și o rentabilitate a cifrei de afaceri mai mare decât zero în cel puțin unul dintre ultimele trei exerciții financiare. Noile întreprinderi vor trebui să aibă un capital social minim de 100.000 lei, iar acționarii acestora nu trebuie să fi deținut, în ultimii doi ani, alte companii care au desfășurat activitatea pentru care se solicită ajutorul. Toți solicitanții trebuie să nu se afle în dificultate financiară, stare de insolvență sau în situația recuperării unui alt ajutor de stat.
Cum vor fi evaluate proiectele
Proiectele vor fi ierarhizate pe baza unui sistem de punctaj care prioritizează impactul economic real. Vor fi favorizate investițiile care vizează fabricarea produselor cu sold comercial negativ la nivel național, adoptarea unor tehnologii avansate de automatizare și digitalizare, aprovizionarea cu materii prime din Spațiul Economic European, amplasarea în regiuni cu nevoie de echilibrare economică, integrarea în clustere de inovare și o intensitate moderată a ajutorului de stat.
Sesiunile de depunere a cererilor de finanțare se vor organiza anual, pe o perioadă de 30 de zile lucrătoare, fiind anunțate public cu cel puțin 30 de zile înainte. Finanțarea poate acoperi cheltuieli legate de construcții, achiziționarea de echipamente tehnologice și active necorporale noi.
Odată cu intrarea în vigoare a noii hotărâri, se va suspenda emiterea de acorduri în baza Hotărârii Guvernului nr. 300/2024, asigurându-se astfel o tranziție eficientă către noul mecanism adaptat priorităților actuale de dezvoltare industrială.
Prin această schemă ambițioasă, Ministerul Finanțelor oferă un cadru clar și stabil pentru atragerea de investiții productive, cu potențial semnificativ de reducere a dependenței de importuri și de consolidare a capitalului românesc în contextul concurenței europene.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Cacao: vulnerabilitate persistentă în producția mondială
