• Un studiu recent a dezvăluit o privire complexă asupra modului în care consumatorii discern și reacționează la imaginile cu alimente generate de Inteligența Artificială versus fotografiile reale.
• În ultimul timp, Inteligența Artificială (AI) modifică fundamental diverse sectoare ale societății, estompând distincția dintre real și artificial.
Această schimbare a devenit notabilă odată cu introducerea modelelor generative de AI, sisteme sofisticate care învață să creeze conținut nou, similar cu seturile de date pe care au fost antrenate. În timp ce aceste modele – cum ar fi ChatGPT de la OpenAI – au atras atenția, ele au stârnit, în egală măsură, și îngrijorare.
În mass-media digitală, influența AI în remodelarea creării de conținut și a interacțiunii cu utilizatorii este profundă și, deși există numeroase cercetări care explorează opiniile oamenilor cu privire la conținutul generat de AI, cum ar fi imaginile cu fețe umane și cele în care se reproduce vorbirea, niciun studiu nu analizase până acum percepțiile consumatorilor cu privire la conținutul generat de AI pentru industria alimentară.
Este deja binecunoscut faptul că o prezentare vizuală atrăgătoare a alimentelor sporește probabilitatea de selecție a acestora de către consumator. Și cu ajutorul Inteligenței Artificiale Generative (Generative Artificial Intelligence, GAI sau GenAI) se pot obține imagini surprinzătoare, fiind astfel rapid adoptată și de industria alimentară.
Ca atare, cercetătorii de la Universitatea Federico II din Napoli și de la Universitatea din Oxford ( Giovanbattista Califano și Charles Spence ) și-au propus să investigheze interacțiunea complexă dintre progresele tehnologice și reacțiile umane, în special în sfera marketingului digital al alimentelor.
Obiectivele studiului au fost duble:
În primul rând, să analizeze dacă oamenii sunt capabili să facă distincția între imaginile de alimente generate de inteligența artificială și cele reale și dacă această capacitate este afectată de gradul de procesare a alimentelor.
În al doilea rând, să investigheze dacă imaginile generate de AI diferă în ceea ce privește atractivitatea percepută în comparație cu omologii lor reali, dacă nivelul de prelucrare a alimentelor modifică aceste percepții și, în cele din urmă, dacă dezvăluirea naturii fotografiei (reală sau generată de AI) influențează aceste evaluări.
Rezultatele studiului au implicații atât pentru industria alimentară per global, cât și pentru organismele abilitate de reglementare și de impunere a normelor.
„Constatările noastre sugerează că imaginile cu alimente generate de AI sunt în general bine primite de consumatori, adesea chiar mai bine decât fotografiile reale atunci când indivizii nu sunt conștienți de natura fotografiei”, afirmă autorii studiului.
Dar, în timp ce AI este un avantaj pentru comercianți, deoarece reduce costurile cu ședințele foto, există riscul potențial ca pozele trucate să intensifice „foamea vizuală”, spun cercetătorii.
Așa-numita „foame vizuală“ se referă la creșterea apetitului declanșată de vederea imaginilor atrăgătoare cu alimente. Având în vedere pericolul obezității cu care se confruntă întreaga lume, industria alimentară nu are nevoie să adâncească acest fenomen.
O altă preocupare este necesitatea adoptării unor politici clare de dezvăluire a informațiilor. Capacitatea Inteligenței Artificiale de a crea imagini, care practic nu se pot distinge de cele reale, ridică problema etică a înșelării consumatorilor.
Alimente mai apetisante ca oricând
Studiul – publicat în Food Quality and Preference – a constatat că AI excelează în îmbunătățirea atractivității imaginilor prin valorificarea unor caracteristici cheie precum simetria, forma, modul în care cade lumina și culoarea generală. Se știe că toate acestea contribuie în mod semnificativ la atractivitatea produselor alimentare.
Cercetătorii au aranjat imaginile cu alimente în trei etape de procesare, de exemplu, o legătură de morcovi cruzi, un suc de morcovi și o prăjitură cu morcovi.
Imaginile au fost apoi încărcate în DALL-E 3 de la OpenAI integrat cu Chat GPT4 și i s-a cerut să „reproducă această fotografie”. Surprinzător, imaginile generate de AI au fost reconstruite de la zero, în loc să fie modificări ale originalului.
Cercetătorii au arătat celor 297 de participanți la studiu o serie de alimente reale și imagini generate de AI, cerându-le să evalueze atât pozele reale, cât și cele generate de AI pe o scară de la „deloc apetisant” la „extrem de apetisant”.
Atunci când participanților li s-a spus cum a fost creată fiecare imagine, aceștia au avut tendința de a evalua la fel de atrăgătoare atât versiunea reală, cât și cea generată de AI.Cu toate acestea, atunci când aceștia nu au fost conștienți de procesul de creare a imaginii, versiunea generată de AI a fost în mod constant mai bine cotată decât cea reală.
Varianta AI preferată de participanții la studiu
Atunci când au fost prezentate una lângă alta, participanții au fost, în general, buni la identificarea imaginii generate de AI și a celei reale: 62% pentru imaginea cu suc de morcovi, până la 91% pentru imaginile cu alune acoperite cu ciocolată. Atunci când au fost prezentate separat, sarcina a fost mai dificilă, scăzând la doar 26% în unele cazuri.
Un alt avantaj al AI este capacitatea sa de a discerne și de a face modificări subtile ale imaginilor pentru a le face mai atractive din punct de vedere vizual.
Autorul principal al studiului, Giovanbattista Califano, doctorand în știință alimentară la Universitatea Federico II din Napoli, Italia, afirmă: „Ca oameni, avem tendința de a ne simți inconfortabil când obiectele sunt îndreptate spre noi – interpretându-le ca pe niște amenințări – chiar dacă este vorba doar de mâncare. Atunci când i s-a dat sarcina de a reproduce fotografii cu alimente care prezintă obiecte îndreptate spre privitor, cum ar fi o legătură de morcovi sau o bucată de tort, AI-ul poziționează adesea alimentele astfel încât să nu fie îndreptate direct spre privitor.”
El notează că acest lucru necesită studii suplimentare, dar spune că „este plauzibil ca această abordare să sporească atractivitatea percepută a alimentelor reprezentate”.
Preocupările legate de imaginile alimentare generate de AI
În ceea ce privește partea negativă, cercetătorii spun că atractivitatea sporită a imaginilor generate de AI ar putea declanșa sau intensifica „foamea vizuală“.
Prin analiza modelelor din date, AI poate identifica și amplifica caracteristicile specifice ale imaginii despre care domeniul gastrofizicii a demonstrat că sporesc atractivitatea, cum ar fi simetria, forma, prospețimea, strălucirea, prezentarea dinamică, fundalul/iluminarea/culorile ambientale și așa mai departe.
Gastrofizica, concept descris prima dată de doctorul în psihologie Charles Spence, este combinația dintre gastronomie (cunoașterea a tot ceea ce ține de alimente și modul lor de procesare) și psihofizică (ramura psihologiei care se ocupă de relațiile dintre stimulii fizici și fenomenele mentale).
„Acest lucru ar putea influența comportamente alimentare nesănătoase sau ar putea favoriza așteptări nerealiste cu privire la alimente în rândul consumatorilor” spune acesta.
De asemenea, imaginile generate de inteligența artificială înfățișează alimentele pentru a părea mai apetisante și mai nutritive, de exemplu, prin adăugarea de mai multă frișcă la un desert sau prin creșterea numărului de cartofi prăjiți la o porție.
Având în vedere că, de obicei, oamenii acordă mai multă atenție alimentelor cu densitate energetică, acest lucru ridică îngrijorarea că difuzarea pe scară largă a unor astfel de imagini idealizate cu alimente ar putea promova comportamente alimentare nesănătoase sau ar putea crea așteptări nerealiste.
Conform cercetătorilor, manipularea imaginilor pentru a arăta perfect ar putea, fără să vrea, să îndemne oamenii spre un ideal nesustenabil despre cum ar trebui să arate mâncarea naturală. De asemenea, acest lucru contravine mișcării globale către modele de consum mai durabile, inclusiv promovarea fructelor și legumelor considerate „urâte”.
Amăgirea consumatorilor
În timp ce fotografiile alimentelor folosite în publicitate și pe ambalajele acestora se abat frecvent de la aspectul real al alimentelor sau de la dimensiunea recomandată a porțiilor, disponibilitatea pe scară largă și ușurința de utilizare a AI ar putea duce la o răspândire și mai largă a amăgirii consumatorilor.
Cei doi cercetătorii ai studiului pledează pentru transparență în ceea ce privește originea imaginilor.
„Susținem că dezvăluirea transparentă poate reprezenta o soluție avantajoasă pentru ambele părți, fiind atât în beneficiul industriei, cât și al bunăstării indivizilor și al societății”, au scris aceștia.
De altfel, un sondaj realizat de GlobalData a constatat că 33% dintre consumatori la nivel mondial ar fi „foarte” sau „destul de probabil” să aibă încredere în recomandările unui asistent virtual pentru a cumpăra alimente și băuturi, rezultatele sondajului demonstrând astfel, la fel ca autorii studiului citat, că încrederea rămâne imperativă în condițiile în care lumea fizică și cea digitală fuzionează.
Sursa articol: Califano G, Spence C. Assessing the visual appeal of real/AI-generated food images, Food Quality and Preference, Volume 116, 2024, 105149. doi.org/10.1016/j.foodqual.2024.105149.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: O nouă frontieră: Inteligența Artificială va domina și scena industriei alimentare în 2024
