Cozonacul – pe masa fiecărei familii, de Crăciun şi de Paşte

Simbol al desertului tradiţional, nelipsit de pe masa românilor în zilele de sărbătoare, produsul premium, sezonier, apreciat pentru calitate, gust şi prospeţime, cozonacul este vedeta sărbătorilor tradiționale românești. Conform analiștilor, în perioada sărbătorilor importante din an – Crăciun, Paște, dar și la alte sărbători, pe masa fiecărei familii din România există cel puțin un cozonac. Este produsul pe care se focusează de sărbători toate cele peste 7000 de companii din domeniul panificației şi patiseriei.

Consumul de cozonaci crește susținut, de la an la an. Dacă în 2014 se vindeau 7,3 milioane de bucăți, în prezent s-a trecut granița de 10 milioane, potrivit estimărilor furnizate de Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație (ROMPAN). Cererea atinge cote maxime întotdeauna în perioada sărbătorilor, deci este evidentă o sezonalitate accentuată.

Creșterea veniturilor românilor a influențat semnificativ acest sector. În plus, obiceiurile de consum se îndreaptă tot mai mult spre produsele tradiționale, în timp ce apetitul pentru fast-food s-a mai temperat. Dacă la începutul anilor 2000 în vogă era panettone, acum românii din mediul urban se reorientează spre cozonacii tradiţionali, la mare căutare fiind rețetele clasice. Trendul este strâns legat şi de orientarea consumatorilor către produse considerate sănătoase, din ingrediente naturale, observă analiștii de la Frames.

Peste 80% dintre consumatori preferă cozonacul românesc, reiese  din statisticile ROMPAN. Şi pentru că este considerat un produs premium, care se consumă ocazional, cu precădere la sărbători, calitatea, modul de preparare, aspectul sunt criterii importante în alegerea cozonacului: „îl mâncăm prea rar ca să riscăm să fie prost sau banal”.

În ceea ce priveşte gustul cozonacilor, românii sunt consecvenţi. Este căutat, în continuare, cozonacul cu aroma copilăriei, cel cu nucă, stafide și cacao sau combinația cu rahat sau ciocolată „nimic spectaculos”, remarcă preşedintele Rompan, Aurel Popescu.

Prețul cozonacului a crescut semnificativ  în ultimii ani, în principal din cauza scumpirii energiei, dar cu toate acestea apetitul românilor pentru desertul tradiţional nu s-a diminuat.

Dacă în 2016 prețul unui cozonac simplu era de 5 lei și ajungea până la 40 – 50 de lei pe kilogram, în funcţie de gramaj şi umplutură (sursa Rompan),  acum prețurile sunt între 10 și 150 lei, conform Frames.

În cazul cozonacilor, atenţia la etichetă este mult mai ridicată. Mai bine de jumătate dintre repondenţi verifică de fiecare dată termenul de valabilitate, iar un sfert dintre ei conţinutul de aditivi alimentari. La polul opus, o treime nu sunt interesaţi de etichetă, majoritatea acestora fiind din mediul rural, persoane în vârstă, cu studii primare.

Profilul consumatorului fidel de cozonac – tineri din oraşele mari, informaţi, cu venituri peste medie – confirmă trendul în creştere pentru astfel de produse. Iar diversificarea sortimentală prin gramaje, forme şi arome inedite, precum şi orientarea spre noi canale de distribuţie ar putea impulsiona piaţa, transformând cozonacul dintr-un produs sezonier în unul cu consum frecvent la mic dejun, la desert sau ca o gustare uşoară între mese.

De unde se cumpără

Într-o piață dominată de comerțul modern, cozonacul se cumpără, oarecum echilibrat, din retail-ul modern și cel tradițional. Totuși, micile brutării-patiserii de cartier deschise în ultima perioadă încep să câștige tot mai mult teren, cu toate că încă se păstrează obișnuința de a pune în coș produsul din magazinele moderne de tip supermarket. În mediul rural, în schimb, jumătate dintre cei care cumpără cozonac aleg magazinul tradițional, cu vânzare la tejghea sau la chioșc.

Unul din 10 români preferă să îşi prepare singur cozonacul şi foloseşte în medie 1,5 kg făină. Procentul este ușor mai ridicat în zona rurală. Trei sferturi dintre aceștia alocă timp preparării cozonacului  doar cu ocazia sărbătorilor. Ceilalţi, printre care se numără tineri, mai ales bărbați, din mediul urban, pregătesc produsul pentru consumul curent. 

Profilul consumatorului de cozonac

Consumatorul fidel (săptămânal)

Obişnuiesc să se bucure des de savoarea cozonacului persoanele de sex masculin, tinerii, mai ales cei cu vârste între 30 – 40 de ani, din mediul urban, cu studii superioare și cu venituri pe gospodărie mai ridicate.

Transilvania, Oltenia şi Bucureştiul sunt regiunile unde se păstrează tradiția consumului ridicat de cozonac.

Consumatorul frecvent (lunar)

Femeile, persoane mature, mai ales cele cu vârsta cuprinsă între 40 – 55 de ani, din mediul urban, cu studii şi venituri pe gospodărie medii.

Transilvania și regiunea de vest (Banat, Crişana, Maramureş) sunt regiunile caracterizate printr-o frecvenţă de consum medie.

Consumatorul ocazional

Consumă cozonac mai rar, cu ocazia sărbătorilor, persoanele în vârstă, cu studii primare şi cele de sex feminin preocupate de greutate şi de o alimentaţie sănătoasă.

Pentru munteni şi moldoveni cozonacul a rămas produsul care se mânâncă doar de sărbători.

Cozonacul trebuie să fie românesc

Când vorbim despre cozonac, există o părere unanim acceptată: să fie produs românesc. Statistic, peste 80% dintre consumatori preferă cozonacul autohton. Fie că este făcut în mediul industrial, în laboratorul de cofetărie sau acasă, gustul și aroma cozonacului românesc sunt mai apreciate, în detrimentul produselor de import.

Cozonacul românesc este considerat de o calitate mai bună, mai proaspăt, inspiră încredere și este mai natural. Apetitul pentru consumul de cozonac a influențat și exportul. Aproximativ 5% din producția anuală se duce către export, în Europa, acolo unde există comunități semnificative de români, dar produsul este apreciat și de străini. În ultimul timp este exportat și în Australia, SUA și Canada.

Citește și studiul de piață „Profilul consumatorului român de produse de patiserie”.