Piața covrigilor în România. Covrigul – o gustarea la îndemâna oricui

Afacerea cu covrigi calzi s-a dovedit a fi una de succes în perioada de criză și are șanse de dezvoltare atâta timp cât se construiesc branduri relevante concentrate nu doar pe o poziționare corectă, ci mai ales pe evidențierea produselor la ora potrivită și cu o ofertă adaptată consumatorului modern, activ, informat și educat din mediul urban. Conform analiștilor, factorii catalizatori ai consumului de covrigi, care trebuie valorificați pentru a impulsiona vânzările sunt:

  • obișnuințele comportamentale ale tinerilor activi, din mediul urban, care, adesea, din lipsă de timp, înlocuiesc micul dejun luat acasă cu un covrig cald, în drum spre serviciu sau școală;
  • exigențele consumatorului modern, al cărui interes pentru o alimentație sănătoasă poate înclina balanța în favoarea covrigilor, dacă se evidenţiază că au un conținut mai redus de grăsimi în comparaţie cu alte gustări. De asemenea, introducerea de produse noi cu făină integrală, cereale, semințe le-ar crește atractivitatea, iar diversificarea gamei prin completarea cu produse de patiserie sau de tip street-food, precum și inovațiile privind aromele ar putea dinamiza cererea;
  • sensibilitatea la preț a pieţei bunurilor alimentare accesibile oricui.

Produs controversat

Simplu, crocant şi săţios, covrigul are cei mai mulţi consumatori fideli, dar şi numărul cel mai ridicat de non-consumatori. Conform studiului, unul din 6 români consumă zilnic covrigi, în timp ce 10% răspund că nu aleg niciodată inelul sau fitilul înnodat  pregătit din aluat în simigerii.

Jumătate dintre repondenţi afirmă că cel puţin o dată pe săptămână îşi potolesc foamea cu un covrig cald, aceasta fiind frecvenţa cea mai des întâlnită pentru produsul analizat.

Frecvența consumului de covrigi comparativ cu alte produse

Se preconizează o creştere lentă

În România, valoarea alocată consumul de covrigi a crescut cu 4%, în perioada 2016 – 2017, cu toate că în acelaşi interval s-a înregistrat o scădere de 7,4% a cantității de covrigi consumați.

Europenii au cheltuit 1.018,73 milioane USD pentru covrigi, în 2017, atingând cea mai puternică performanță, în creştere cu 6,81 procente față de anul anterior, în timp ce în 2015 s-a înregistrat cea mai accentuată scădere, conform Global Information, Inc. În perioada 2012 – 2017, la nivel european, piaţa covrigilor a avut o rată anuală compusă negativă (CAGR) de -0,13%. Se preconizează însă o creștere lentă a pieței covrigilor cu un CAGR de aproximativ 2% în perioada 2019-2024.

De unde se cumpără covrigii?

Magazinele cu vânzare la tejghea, simigeriile, precum şi alte forme de comerţ tradiţional sunt principalul loc de unde îşi iau covrigii calzi și proaspeți majoritatea persoanelor atât din mediul rural, cât și din urban, cele cu venituri reduse, cu precădere din Muntenia și Moldova.

Persoanele cu venituri medii, cele din orașele mari, dar mai ales cele din Transilvania aleg magazinele specializate pentru a savura acest tip de gustare.

Din supermarket și alte tipuri de comerț modern, obişnuiesc să cumpere covrigi persoanele cu studii superioare, cele din urban, mai ales din Oltenia și Moldova.

Bariere în consumul de covrigi

O treime dintre repondenți consumă lunar sau mai rar covrigi. Satisfacția oferită de obiceiurile actuale de consum și preferința pentru alte produse sunt motivele principale care îi determină pe aceştia să nu își schimbe comportamentul.

20% dintre persoanele cu consum ocazional evită covrigii pentru că au un conținut ridicat de calorii și puține substanțe hrănitoare. Printre aceștia se numără persoane din Bucureşti, tineri educați, cu venituri superioare.

Profilul consumatorului de covrigi

Covrigii sunt consumați de bărbați și femei în proporții sensibil egale. Consumul zilnic de covrigi este mai frecvent în rândul bărbaților cu doar 10%. În schimb, studiul arată că peste 50% dintre femei se bucură de savoarea produsului doar o dată pe săptămână sau mai rar.

În funcție de vârstă, iubitorii de covrigi se regăsesc printre persoanele tinere, active, cu studii și venituri mai ridicate. Dar, dacă analizăm comparativ cu frecvența de consum a produselor de patiserie, cozonacilor, biscuiţilor, observăm că persoanele cu venituri reduse preferă covrigii.

Repondenții din mediul urban, cei din regiuni precum Oltenia și Moldova declară un consum zilnic de covrigi, în timp ce pentru cei din Transilvania și din zona de vest, produsul este mai puțin atractiv.

Consumatorul fidel –  zilnic

Consumatorul frecvent  – săptămânal

Consumatorul ocazional – lunar sau mai rar

Sursă: Studiu de piaţă „Înţelegerea pieţei de produse făinoase” Rompan şi GfK România, 2018

Citește și studiul de piață „Profilul consumatorului român de produse de patiserie”.

Înscriere la Newsletter

Articole similare

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Instagram

Articole recente

*Prin completarea câmpurilor ești de accord cu prelucrarea datelor cu caracter personal conform GDPR și înscrierea la Newsletter Arta Albă.