• Prezența acestei pâini pe masa de Crăciun a grecilor este bogată în semnificații: simbolizează speranța de prosperitate, un an cu recoltă abundentă și sănătate pentru familie.
Tradiția de a coace pâine pentru o ocazie festivă, precum și numeroasele sale semnificații simbolice, poate fi urmărită încă din antichitate, când multe mari civilizații mediteraneene asociau ciclul vieții umane cu ciclul complet al vieții grâului. A fost o credință care s-a întipărit adânc în cultura populară greacă și a supraviețuit de-a lungul secolelor, ajungând în cele din urmă să ocupe un loc important în creștinism.
Christopsomo sau Pâinea lui Hristos este un tip de pâine tradițională de Crăciun preparată în toată Grecia. Pâinea în sine și caracterul ceremonial al preparării ei simbolizează prosperitatea gospodăriei și sănătatea membrilor săi. De obicei, se prepară în Ajunul Crăciunului, dar în mai multe părți ale Greciei se prepară și pentru Anul Nou și Bobotează (6 ianuarie).
Pâinea, de altfel, a fost dintotdeauna un element de bază al gastronomiei grecești, asociată în mod curent cu viața și esența ei, simbolul vieții. Iar pentru creștinii ortodocși, pâinea a avut întotdeauna o importanță simbolică, sacră, Hristos însuși fiind numit „Pâinea vieții”.
Convergența acestor două curente în societatea ortodoxă greacă a produs o tradiție vie de aproape două mii de ani, în care pregătirea și coacerea pâinii pentru sărbători și alte ocazii speciale a funcționat ca un mijloc creativ și expresiv de celebrare a credinței și a speranței. Această tradiție este cel mai bine cunoscută pentru că a dus la apariția anuală a Tsoureki, renumita „pâine de Paște” care se găsește în fiecare casă ortodoxă greacă de Sărbătoarea Paștelui. Dar așa cum Paștele are propria pâine tradițională, la fel și Crăciunul trebuie să aibă!
Semnificații profunde
Christopsomo – sau Pâinea lui Hristos – a fost coaptă pentru a semnifica și celebra nașterea lui Hristos probabil încă din perioada bizantină timpurie, dacă nu chiar mai devreme. În multe case ortodoxe grecești se acordă și în prezent o mare atenție pregătirii anuale a Christopsomo.
Trebuie folosite doar ingrediente de calitate superioară și, conform tradiției, nu trebuie să se facă economie la prepararea acestei pâini ușor dulce, pufoasă, dar cu un gust bogat și cu condimente din belșug. Pentru obținerea ei se folosește făină, drojdie sau maia, apă, puțină sare, miere, apă de trandafir, nuci, susan și mirodenii aromatice precum scorțișoară, cuișoare, nucșoară, mastic, semințe de anason și chimen.
Reflectând inspirația sa religioasă, Christopsomo are de obicei o formă rotundă, cercul de pâine simbolizând eternitatea, trecerea prin acestă viață și speranța vieții veșnice prin Hristos. Diane Kochilas, renumit chef, autoritate în domeniul gastronomiei și al obiceiurilor culinare grecești și autoare a cărții „The Glorious Foods of Greece“, afirma, referindu-se la această varietate de produs de panificație, că „însuși faptul că pâinea, ca formă de artă populară comestibilă, după atâta efort este consumată, este în sine un simbol al naturii efemere a vieții”.
Deși pâinile speciale de Crăciun sunt comune multor culturi și popoare ortodoxe ( de exemplu Cesnica la sârbi, Cozonac la români, Kolach la ucraineni și Krendel la ruși ), obiceiurile decorative asociate cu Christopsomo sunt unice pentru tradiția greacă. De fapt, toate aceste pâini de Crăciun sunt menite să fie decorate în moduri care simbolizează urările de bine, speranța pentru viitor și harul lui Dumnezeu prin imagini care ilustrează mijloacele de trai ale familiei.
Variațiuni în funcție de zonă
Există multe variante ale acestei rețete în diferitele regiuni ale Greciei. Pâinea este de obicei de dimensiuni mari și rotundă, uneori decorată în mod elaborat, dar cel mai frecvent este acoperită cu semințe de susan și decorată cu o cruce mare care are în centru o nucă – simbol al fertilității.
În mai multe părți ale Greciei, inclusiv în Creta, decorul ornamentat, realizat din aluat sculptat în detaliu, este foarte important, deoarece aduce un omagiu puterii divine și ciclului vieții. În satul de munte Anogia din Creta, decorațiunile tipice pentru pâinea de Crăciun includeau întotdeauna șerpi, deoarece aceștia erau un simbol (derivat din Grecia antică) al norocului unei gospodării.
În multe părți ale Greciei decorațiunile care ornează pâinea au legătură cu agricultura. De fapt, pâinea a căpătat o semnificație aproape magică în unele familii și gospodării de agricultori, care credeau că aceasta are puterea de a influența viitorul. Decorațiunile de pe Christopsomo spuneau o poveste și includeau adesea simboluri precum spice de grâu, un plug, miei, boi, capre sau chiar un cioban.
Decorațiuni elaborate
În nordul Greciei, se obișnuia să se coacă Christopsomo special în cinstea păstorilor. Pâinea era decorată cu un cioban și câinele său, ambii din aluat, în timp ce năutul așezat lângă el reprezenta mieii, iar stafidele, caprele.
Pâinile Christopsomo sunt adesea decorate și cu flori și ramuri. Pe insula Lefkada se decorează pâinea cu margarete din migdale. Alte versiuni sunt împletite și în formă de cruce, ca în Sparta, unde pâinea în formă de cruce este frumos decorată cu migdale decojite și nuci. În alte cazuri, pâinea este decorată cu inițiala lui Hristos („X” la greci).
O altă variantă de Christopsomo este Sykotourta (literal „prăjitură de smochine”), o tradiție din provincia grecească Macedonia. Sykotourta este o pâine din aluat acrișor făcută din ulei de măsline, făină, apă și sare, îndulcită cu stafide negre și smochine uscate tocate. Este decorată în partea de sus cu o cruce simbolică, despre care se spune că aduce noroc, fericire și binecuvântări.
Simbolistică comună
Koulourakia, ceva între o prăjitură și o pâine care se prepară de obicei cu 15 ingrediente, inclusiv condimente aromatice precum scorțișoară, cuișoare și anason, ulei de măsline, vin roșu, stafide, muguri de pin, nuci, suc de portocale și coajă de mandarine, este o altă variantă a Pâinii lui Hristos. Insula Zakynthos și Sparta, un oraș din Peloponez, sunt deosebit de faimoase pentru koulourakia lor.
În regiunea Kastoria, sătenii își onorau în mod tradițional animalele prin prepararea unor mici biscuiți Christopsomo individuali, reprezentând fiecare dintre oile, caprele, măgarii și caii lor. În comunitățile pescărești sau în alte comunități de coastă sau insulare, Christopsomo poate avea imagini de bărci sau pești. Simbolurile comune ale Christopsomo, întâlnite în toată Grecia, includ struguri și viță de vie, măslini, oi și margarete, ale căror petale reprezintă numărul membrilor familiei. În ciuda abundenței de variații regionale, cel mai comun simbol este litera greacă „X”, reprezentarea creștină timpurie pentru Hristos.
Pe mesele creștinilor ortodocși
Christopsomo este consumat de creștinii ortodocși greci în același mod în întreaga lume, fie că este vorba de Albania, Cipru, Grecia, America greacă, Turcia sau în altă parte. Odinioară în lumea greacă, Christopsomo se făcea în mod tradițional cu o zi înainte de Crăciun și se mânca în ziua de Crăciun. În diaspora greacă întâlnim atât continuitate, cât și unele schimbări în această practică.
După cum subliniază Marilyn Rouvelas în cartea sa, „A Guide to Greek Traditions and Customs in America“: „Unele familii merg la biserică în Ajunul Crăciunului și se întorc acasă pentru o masă care începe cu tăierea Christopsomo de către capul familiei. Alții așteaptă până la o masă principală în ziua de Crăciun. Capul familiei face semnul crucii pe pâine cu un cuțit spunând: «În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh», apoi taie câte o bucată pentru fiecare persoană cu urarea de «Kala Christouyena» ( Crăciun fericit ) sau «Chronia polla» ( La Mulți Ani )”.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Maxime Bussy – un brutar ca odinioară
