• Rezultatele primului studiu pe teren efectuat vreodată în Europa cu un soi de grâu editat genetic (GE) au arătat o reducere semnificativă, cu până la 45%, a potențialului cancerigen acrilamidă atunci când făina este coaptă.
Desfășurate la Rothamsted Research din Hertfordshire, Marea Britanie – un pionier al testelor de culturi modificate genetic încă din anii 1990 – aceste experimente au reprezentat primele studii pe teren ale grâului editat genetic de pe continentul european.
Cercetătorii de la Rothamsted Research au folosit o tehnologie de editare genetică numită CRISPR pentru a „elimina” o genă din grâu care, sperau ei, va reduce formarea de asparagină. Atunci când este gătit, acest aminoacid este transformat în acrilamidă – un potențial cancerigen pe care procesatorii de alimente doresc să-l controleze, sau, în mod ideal, să îl elimine complet.
Nivelurile de asparagină (precursorul acrilamidei) în grâul editat genetic au fost cu până la 50% mai mici decât în soiul de control Cadenza. Odată măcinat în făină și gătit, cantitățile de acrilamidă formate au fost, de asemenea, reduse semnificativ, cu până la 45%.
Studiul din laborator ajunge pe câmpurile experimentale
Studiul pe teren a fost un pas important pentru a determina dacă noul grâu GE ( editat genetic ) va fi viabil. Testele de laborator s-au dovedit a fi un succes, dar numai prin plantarea pe câmpurile experimentale echipa de cercetători putea fi sigură că noua varietate poate fi utilă pentru fermieri.
Profesorul Nigel Halford, care a condus cercetarea, a declarat: „Studiul a arătat că editarea genetică pentru a reduce concentrația de asparagină în boabele de grâu funcționează la fel de bine în câmp ca și în laborator.
Acest lucru este important, deoarece disponibilitatea grâului cu conținut scăzut de acrilamidă ar putea permite procesatorilor din domeniul alimentar să respecte reglementările privind prezența acrilamidei în alimente, fără modificări costisitoare ale liniilor de producție sau reduceri ale calității produselor. De asemenea, ar putea avea un impact semnificativ asupra cantității de acrilamidă ingerate de consumatori.”
Cadrul european de reglementare privind GE
Profesorul Halford a fost optimist în ceea ce privește potențialul impact pe care editarea genetică l-ar putea avea în sprijinirea sectorului alimentar prin obținerea unor produse mai sănătoase, însă avertizează că un mediu de reglementare incert ar putea limita dezvoltarea tehnologiei.
„Plantele editate genetic vor fi dezvoltate pentru utilizare comercială numai dacă există un cadru de reglementare adecvat și dacă producătorii sunt încrezători că vor obține un randament al investiției lor în soiurile editate genetic”, a avertizat el.
Rezultatele studiului sunt oportune, deoarece proiectul de lege privind tehnologia genetică, care prevede aprobarea și comercializarea culturilor editate genetic, se află în ultimele etape de trecere prin Parlamentul britanic. Unii oameni de știință sugerează că CRISPR reprezintă o evoluție interesantă pentru industria alimentară, care va deveni din ce în ce mai importantă pentru a ține pasul cu mediul în schimbare, însă reglementările au limitat utilizarea tehnologiei în agricultură.
Atât editarea genetică, cât și modificarea genetică sunt interzise de UE, deși Bruxelles-ul își revizuiește poziția față de culturile CRISPR.
Tehnologia CRISPR
CRISPR poate fi utilizat ca un instrument avansat de ameliorare a plantelor, instrument care facilitează reproducerea culturilor prin efectuarea de tăieturi în anumite locuri din genomul unei plante. Repararea ulterioară a tăieturii de către mecanismul de reparare endogen al celulei poate introduce modificări precise. Spre deosebire de OMG-uri (Organism Modificat Genetic), nu se adaugă material genetic nou.
Departamentul britanic pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale consideră că tehnicile de editare genetică, precum CRISPR, au potențialul de a produce alimente în cantitate suficientă și sănătoase și de a reduce impactul asupra mediului al unei populații globale în creștere.
De asemenea, consideră că tehnicile de editare genetică, atunci când sunt utilizate pentru a obține culturi care ar fi putut fi dezvoltate prin metode tradiționale, nu ar trebui să fie reglementate ca fiind culturi modificate genetic.
Totodată subliniază și faptul că, în ciuda diferențelor dintre editarea genomului cu CRISPR și OMG, plantele editate genetic sunt în prezent tratate în același mod ca și OMG în reglementările UE, blocând practic utilizarea unei tehnologii care este în curs de aprobare oficială în multe alte părți ale lumii.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Făina de sumac conferă noi calități pâinii
 au arătat o reducere cu până la 45% a acrilamidei.){kind=link}