• Când un angajat din România nu știe cum să rezolve o sarcină, primul impuls nu mai este să se întoarcă spre colegul de echipă sau spre managerul direct.
AI la locul de muncă România: Conform studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de agenția de cercetare de piață MKOR, unul din cinci angajați (22%) apelează întâi la un instrument de inteligență artificială. Colegul de nivel similar și managerul direct se situează amândoi la 16%, resursele interne ale organizației la 19%, iar căutarea pe internet tot la 16%. Doar 9% încearcă să rezolve problema prin încercare și eroare, fără a cere ajutor.
Diferențele procentuale nu sunt uriașe – cele șase opțiuni se încadrează între 9% și 22% –, semn că reflexul de a căuta sprijin rămâne încă împărțit între mai multe surse. Cu toate acestea, AI-ul a devenit deja cea mai frecventă primă opțiune individuală. Oamenii nu au dispărut din procesul de rezolvare a problemelor, însă nu mai ocupă poziția preferată.
AI-ul la locul de muncă ca primă sursă de ajutor
Pentru cei care folosesc deja aceste instrumente la muncă, beneficiile sunt clare și practice. 39% le utilizează pentru a scăpa de sarcinile repetitive și plictisitoare, iar tot 39% le percep ca pe un avantaj competitiv față de alți profesioniști din domeniul lor. Alți 31% le consideră o necesitate, pentru a nu rămâne în urmă. Doar o mică parte resimte presiune (6%) sau stres și anxietate (4%).
În ciuda discursului public adesea alarmist, majoritatea angajaților privesc propriul rol cu calm. 58% nu anticipează schimbări majore în următorii trei-cinci ani: 32% cred că munca lor nu va fi afectată deloc, iar 26% se așteaptă ca AI-ul să preia doar sarcini minore. 23% prevăd că o parte importantă din atribuții se va modifica, iar 11% consideră că rolul lor ar putea deveni rar sau ar putea dispărea. Nivelul mediu de îngrijorare se situează la 4,0 pe o scară de la 1 la 7, iar 28% declară un nivel ridicat (note 6 sau 7).
Așteptările angajaților privind propriul rol
Există o legătură clară între utilizarea efectivă a AI-ului și așteptările privind viitorul profesiei. Dintre cei care lucrează, 38% dintre utilizatorii de AI se așteaptă la schimbări moderate sau majore, față de doar 21% dintre cei care nu l-au folosit încă.
Fondatoarea MKOR, Cori Cimpoca, subliniază dinamica actuală: „Adopția AI-ului în companiile din România pornește de jos, de la inițiativa angajaților. Oamenii au început să folosească aceste instrumente pentru că îi ajută să lucreze mai repede și să găsească soluții mai ușor, de multe ori fără să aștepte o aprobare oficială. Datele noastre arată că AI-ul a devenit deja prima sursă de ajutor pentru unul din cinci angajați.
Managementul companiilor trebuie să ia o decizie asumată, acum: fie integrează AI-ul într-o strategie asumată, fie îl lasă să se dezvolte necontrolat. Cea mai sensibilă parte a acestei decizii privește pozițiile de început de carieră, pentru că acolo AI-ul poate prelua cel mai ușor sarcinile de rutină.
Tentația de a reduce aceste posturi pentru a economisi pe termen scurt este cât se poate de reală. Numai că juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani. Dacă firmele renunță la această treaptă de intrare în profesie, nu vor mai avea oameni pregătiți să preia proiectele complexe. Este o decizie de business cu efecte pe termen lung care ar fi bine să fie luată pe baza datelor din piață.”
Impactul asupra pozițiilor de junior
AI la locul de muncă România: Angajații identifică pozițiile de început de carieră drept cele mai expuse. 36% consideră că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu cel mult doi ani de experiență vor scădea cel mai mult. 30% cred că toate nivelurile vor fi afectate egal, 16% indică nivelurile intermediare, iar doar 10% nivelul senior.
Cei cu cel puțin trei ani de vechime observă deja schimbări în rolul de mentor. 15% spun că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI-ul pentru sarcinile simple. 13% notează că juniorii apelează mai rar la colegii seniori și preferă să întrebe direct AI-ul. 11% consideră că experiența practică se transmite mai greu. Există însă și un efect pozitiv: 15% observă că juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul acestor instrumente. Cele două tendințe se desfășoară paralel – reducerea posturilor entry-level și accelerarea productivității celor care rămân.
AI la locul de muncă în România: Competențele pe care mizează angajații
În privința competențelor pe care mizează pentru anii următori, angajații pun accent pe gândirea critică și pe capacitatea de a verifica munca generată de AI (21%), pe adaptabilitate și învățare continuă (20%), pe specializarea într-un domeniu practic unde AI-ul nu poate acționa direct (19%) și pe abilitățile exclusiv umane – empatie, negociere, leadership (19%). Folosirea eficientă a instrumentelor AI se află pe ultimul loc, cu 15%. Primele patru opțiuni sunt foarte apropiate, ceea ce arată că piața muncii valorizează încă puternic competențele greu de automatizat.
Metodologia studiului
Datele provin din studiul AI Adoption Report România 2026, realizat de MKOR în două valuri de teren (mai și august 2026) pe un eșantion aleatoriu stratificat de 1.000 de respondenți, reprezentativ pe criterii de vârstă, gen și distribuție geografică. Targetul a fost populația generală a României, utilizatori de internet, cu vârste între 18 și 65 de ani. Metoda de colectare a fost sondajul online (CAWI) prin Panelul MKOR. Nivelul de încredere este de 95%, cu o marjă de eroare de ±3,1% pentru întregul eșantion. Majoritatea procentelor din prezentul articol se referă la subeșantioane de angajați (între 328 și 640 de respondenți), cu marje de eroare între ±3,9% și ±5,4%.
Raportul complet poate fi consultat gratuit pe site-ul MKOR. MKOR este o agenție de cercetare de piață B2B cu sediul în București, fondată în 2012, care operează sub certificare ISO 9001 și este membră ESOMAR.
Sursa articol: Comunicat de Presă MKOR
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Cum este integrată Inteligența Artificială în industria de panificație și sectorul de snackuri
