• Inteligența artificială a pătruns deja profund în cotidianul românilor, dar capacitatea de a o identifica rămâne mult în urmă.
Conform studiului AI Adoption Report România 2026, realizat de agenția de cercetare de piață MKOR, 70% dintre români declară că folosesc în prezent instrumente bazate pe inteligență artificială. Adopția variază însă semnificativ în funcție de vârstă: de la 39% în rândul Baby Boomers, la 66% la Generația X, 72% la Millennials și până la 89% în cazul Generației Z.
Studiul, desfășurat în două valuri de teren (mai și august 2026) pe un eșantion reprezentativ național de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, arată că AI a trecut de la stadiul de curiozitate la cel de rutină. Majoritatea utilizatorilor apelează la aceste instrumente în timpul liber (83%), iar peste jumătate le folosesc și la locul de muncă (58%). ChatGPT domină clar peisajul: 98% dintre români au auzit de el, iar 86% dintre utilizatorii de AI l-au folosit în ultimele 30 de zile. Urmează Google Gemini (utilizat de 48%) și, la distanță, Claude (17%) și Copilot (16%).
Nu toți românii au adoptat însă tehnologia. Aproape o cincime (19%) nu au încercat-o niciodată, 7% au testat-o și au renunțat, iar 5% recunosc că nu știu ce înseamnă AI. Printre non-utilizatori, principalul motiv al refractarității nu este neapărat teama, ci preferința pentru rezolvarea problemelor pe cont propriu sau prin interacțiune umană. Un sfert dintre cei care nu folosesc AI o percep totuși ca pe o tehnologie periculoasă pentru societate.
Tehnologia a depășit capacitatea de recunoaștere
Unul dintre cele mai revelatoare momente ale cercetării a fost testul de recunoaștere a textelor. Respondenții au primit două fragmente scurte și au fost invitați să identifice care a fost scris de un om. Rezultatul a confirmat confuzia generală: 52% au atribuit textul generat de AI unui autor uman. Doar 48% au reușit să identifice corect varianta redactată de inteligența artificială. Experimentul subliniază un paradox important: folosirea frecventă a tehnologiei nu aduce automat și discernământul necesar pentru a o recunoaște.
Această lipsă de capacitate critică capătă o greutate particulară atunci când AI este utilizat pe ascuns în domenii sensibile. Aproape o treime dintre români (32%) declară că s-ar simți trădați dacă ar afla că explicațiile medicale primite de la medic au fost generate de un algoritm. Un procent similar (27%) resping ideea de a discuta pe ascuns cu un psiholog sau consilier online. Reticența rămâne ridicată și în alte zone: 27% nu acceptă să fie preluați de un asistent virtual atunci când sună la bancă, 26% s-ar simți deranjați de un mesaj de suport emoțional provenit de la un algoritm, iar 24% ar fi nemulțumiți dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul fără a menționa utilizarea AI. La polul opus, 15% dintre români afirmă că nu sunt deranjați de prezența unui AI nedeclarat, atât timp cât rezultatul este impecabil.
„Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere. Companiile au la îndemână o soluție simplă pentru a-și păstra clienții: spun direct când folosesc un asistent virtual”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Datele din 2026 conturează astfel o piață în care instrumentele de inteligență artificială au ajuns la majoritatea populației, însă capacitatea de a le recunoaște a rămas în urmă. Pentru companii, diferența se joacă pe terenul încrederii. Domeniile sănătății, serviciilor financiare și suportului emoțional concentrează cele mai mari așteptări de transparență, iar costul unui AI nedeclarat este aici cel mai ridicat.
Metodologie
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația României cu vârste între 18 și 65 de ani, ponderat după gen și vârstă. Colectarea datelor s-a făcut online (CAWI) prin Panelul MKOR, în două valuri (mai și august 2026). Nivelul de încredere este de 95%, iar marja de eroare de ±3,1%. Cercetarea respectă standardele ESOMAR.
Sursă articol: Comunicat de presă MKOR / AI Adoption Report România 2026
Citiți pe Arta Albă și: Cum va arăta restaurantul viitorului?
