• În contextul în care Uniunea Europeană are în discuție revizuirea normelor privind Organismele Modificate Genetic, tinerii consumatori din regiune se declară în favoarea culturilor modificate genetic.
În timp ce Comisia Europeană propune să se permită utilizarea de noi tehnici genomice pentru a crește culturi rezistente la schimbările climatice și cu o valoare nutritivă mai bună, potrivit unei noi cercetări realizate de agenția Mintel, tinerii europeni ar fi de acord cu alimentele modificate genetic (MG) dacă acestea le-ar oferi beneficii pentru sănătate.
Potrivit Mintel, consumatorii tineri sunt de aproape două ori mai dispuși decât media să spună că ar alege alimente modificate genetic dacă acestea ar fi mai bune pentru ei. De exemplu, în Germania, aproximativ un sfert (23%) dintre consumatorii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani ar alege un produs alimentar/băutură cu ingrediente modificate genetic în detrimentul unuia obișnuit, dacă acesta ar fi mai bogat în nutrienți – în comparație cu o medie de 13% dintre germani.
Profil nutrițional augmentat
Un procent de 30% dintre britanici au declarat, de asemenea, că alimentele modificate genetic reprezintă o soluție deloc de neglijat pentru combaterea foametei la nivel mondial, procentul ajungând la 44% în rândul persoanelor sub 35 de ani. În același timp, doi din cinci britanici cu vârste cuprinse între 16 și 44 de ani ar cumpăra produse modificate genetic dacă acestea ar fi mai hrănitoare decât cele obișnuite.
Aceste cifre arată o deschidere a consumatorilor către ingrediente care le-ar putea aduce un plus de sănătate și adaugă o nouă perspectivă dezbaterii privind OMG-urile. Tinerii adulți din țările europene sunt conștienți de ramificațiile crizei climatice cu care se confruntă omenirea și de nevoia de noi planuri privind aprovizionarea cu alimente, pentru combaterea insecurității alimentare și a malnutriției.
Iar cercetările efectuate în ultimii ani demonstrează că OMG-urile ar putea contribui la satisfacerea cererii de culturi de bază îmbunătățite din punct de vedere nutrițional, cum ar fi orezul, porumbul și grâul, precum și de ingrediente funcționale pentru sănătate.
Modificare sau editare genetică
Cu toate acestea, Comisia Europeană nu se grăbește în a permite alimentele modificate genetic. În schimb, încearcă să revizuiască normele privind organismele modificate genetic (OMG) pentru a permite utilizarea culturilor modificate genetic. În mod similar, și guvernul britanic face presiuni pentru ca propria lege să permită editarea genetică. Procesul de editare genetică este diferit de modificarea genetică, care introduce ADN de la o specie la alta.
În esență, propunerea Comisiei ar urma să împiedice etichetarea culturilor produse cu ajutorul noilor tehnici de editare genetică (mutageneză și cisgeneză) ca produse modificate genetic. Acest lucru ar anula o hotărâre din 2018 a Curții Europene de Justiție, care susținea că tehnica de mutageneză, deși nu implică inserarea de material genetic, este similară cu cea a obținerii OMG-urile convenționale.
Potrivit datelor actuale ale Comisiei, noile tehnici de editare genetică nu sunt mai periculoase pentru sănătatea umană decât alte forme de cultivare a plantelor. Parlamentul European va decide acum ce comisie va fi cea care va prelua responsabilitatea de a elabora strategia Parlamentului cu privire la propunere, iar guvernele naționale vor decide ce miniștri vor fi însărcinați să convină asupra deciziei lor comune. Însă unele guverne, cum ar fi Austria, Slovacia și Luxemburg, precum și grupurile de mediu și-au exprimat îngrijorarea.
Păreri împărțite
Agronomul Francesco Sottile, de la Slow Food Italia susține că „Eliberarea de noi OMG-uri (cum ar fi cele obținute prin tehnologia CRISPR) în mediul înconjurător va sărăci și mai mult atât biodiversitatea agricolă, cât și sănătatea solurilor din câmpurile europene, deoarece va încuraja continuarea monoculturilor și a uniformității, pe care se bazează agricultura industrială, ceea ce va duce, în cele din urmă, la o reducere a numărului de specii și varietăți de alimente care vor fi cultivate, erodând biodiversitatea care este esențială pentru a asigura securitatea alimentară”.
Alții consideră însă că sunt necesare noi tehnici de reproducere a plantelor pentru a-i ajuta pe agricultori să se adapteze la schimbările climatice și să producă alimente mai nutritive pentru consumatori. Executivul UE a adăugat că o anumită relaxare a restricțiilor pentru plantele rezultate din noile tehnologii de editare genetică ar însemna că fermierii ar avea acces la culturi rezistente la schimbările climatice sau la dăunători, cu mai puține îngrășăminte sau pesticide, iar consumatorii ar putea cumpăra alimente cu o valoare nutritivă mai ridicată sau cu niveluri reduse de substanțe care provoacă alergii.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: FaTRIX™ – grăsime vegetală pentru produsele de panificație
