• Astăzi, sărbătorim Ziua Culturii Naţionale, aleasă pe 15 ianuarie în semn de omagiu faţă de Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor
Ziua de 15 ianuarie a fost aleasă ca zi a Culturii Naţionale în semn de omagiu faţă de Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor născut la 15 ianuarie 1850. De ce a fost aleasă ziua de naștere a lui Eminescu drept zi a Culturii Naționale? Poate pentru că Eminescu reprezintă „omul deplin al culturii românești”, cum spunea Constantin Noica. Și niciodată nu e prea mult să-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu.
Astăzi, când și noi, truditori ai Artei Albe, ne luam răgazul să facem o reverență culturii poporului român, cu bogăția ei de tradiții, meșteșuguri și spiritualitate, care au născut prin voință și talent valori identitare, este poate cel mai potrivit moment să amintim că poetul Mihai Eminescu însuși s-a identificat cu un simbol al devenirii și renașterii acestui neam: spicul de grâu.
„Pe fruntea unei unde / Este un spic de grâu! /Şi acel spic dus /De-un fluviu ce-a inundat – Sunt eu…”, scrie Mihai Eminescu în poezia „Zburam”
Un al mare poet al românilor, Nichita Stănescu, aduce un omagiu spicului de grâu și pâinii.
Somnul şi trezia
Fiindcă nici eu nu-nţelegeam nimic
şi nici tu
am crezut că suntem de-o seamă.
Ne-am mărturisit unul altuia
cel mai tainic secret, –
acela că existăm…
Dar era noapte şi, vai, dimineaţa,
cumplită vedere,
m-am trezit cu tâmpla pe tine
galbenule, snopule, grâule.
Şi m-am gândit – Doamne,
ce fel de pâine voi mai fi fiind
şi eu,
şi pentru cine?
Poetul Mircea Dinescu a folosit metafora grâului în poezia manifest
„Grâu păzit de maci”
Poetul dacă doarme netulburat în flori
treziți-l voi prieteni căci vin secerători
cu palme înroșite ascunse printre maci
dacă eu tac tu mâine n-ai nici un drept să taci.
De mii de ani pământul precum un ceas e-ntors
aceiași cai mănâncă mereu același orz
unde mormântul ține în brațe alt mormânt
ning oase de luceafăr pe-o gură de pământ
și dragostea se duce mai sus de noi mai sus
iubim chiar răsăritul ce ne-a promis apus
cum ne-am întins în zare cu trupul ca un pod
și-am îmblânzit zăpada venind din Polul Nord
și fiarele vărsate de prea străine cuști
(târziu în loc de gloanțe ardeau cuvinte-n puști)
le-om arăta o țară cu grâu păzit de maci,
când eu nu tac tu mâine n-ai nici un drept să taci.
,,De prea mult aur crapă boabele de grâu.” spunea Lucian Blaga în poezia „În lan”.
Mai multe citate despre grâu găsiţi în 𝐒𝐢𝐦𝐟𝐨𝐧𝐢𝐚 𝐋𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐆𝐫𝐚̂𝐮, pe pagina de facebook Nova Pan.
