• Escaladarea militară recentă dintre Statele Unite, Israel și Iran, începută la sfârșitul lunii februarie 2026, a generat turbulențe majore pe piețele energetice globale, cu efecte care se resimt deja și în economia românească.
Principalul vector de transmisie rămâne vulnerabilitatea pieței energiei, unde riscurile geopolitice amplifică prețurile la petrol și gaze naturale, influențând inflația, costurile de finanțare și perspectivele de creștere economică.
Potrivit analiștilor Coface, un conflict de durată limitată – de câteva zile sau săptămâni – ar avea un impact macroeconomic relativ restrâns. Totuși, persistența tensiunilor ar putea genera consecințe mai ample, dincolo de simpla majorare a prețurilor la energie. Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul strategic central: aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această cale maritimă, alături de volume importante de gaze naturale lichefiate, îngrășăminte și produse petrochimice. Întreruperile sau restricțiile de trafic au dus la creșteri imediate ale cotațiilor – Brent (n.r. unul dintre cei mai importanți indici de referință mondiali pentru prețul petrolului brut) a înregistrat salturi semnificative în primele zile de conflict, reflectând prima de risc geopolitic mai degrabă decât perturbări majore de aprovizionare.
Deși piețele petroliere erau caracterizate de un excedent de ofertă înainte de escaladare (cu prețuri medii Brent în jurul a 68 dolari/baril în 2025), incertitudinea actuală schimbă rapid dinamica. O întrerupere prelungită a fluxurilor prin Ormuz sau atacuri asupra infrastructurii din regiune ar putea împinge prețurile spre niveluri de trei cifre, cu efecte în lanț asupra costurilor de transport maritim și primelor de asigurare.
În plan local, aceste evoluții se traduc printr-un efect inflaționist direct. Un studiu al Băncii Centrale Europene din decembrie 2025 estimează că o creștere cu 10% a costului energiei generează un impact direct de aproximativ +0,3 puncte procentuale asupra inflației, la care se poate adăuga un efect indirect de până la +0,2 puncte procentuale în cazul persistenței șocului. Chiar înainte de declanșarea conflictului, Banca Națională a României revizuise în urcare prognoza de inflație pentru 2026, de la 3,7% la 3,9%. Creșterea abruptă a cotațiilor gazelor naturale pe piețele europene – dublate în unele cazuri față de începutul anului – adaugă presiuni suplimentare.
Aceste evoluții limitează spațiul de manevră al politicii monetare. Relaxarea dobânzilor este amânată, iar randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen lung au atins recent niveluri ridicate, crescând costurile de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul corporativ.
Consumul și industria, cele mai expuse sectoare
Analizele recente subliniază că șocurile energetice afectează direct doi piloni esențiali ai economiei românești. Pe de o parte, consumul privat este erodat de scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor și de aversiunea sporită față de risc, manifestată prin încredere redusă a consumatorilor. Pe de altă parte, industria suportă creșteri ale costurilor cu materiile prime energetice, cu riscuri de contractare a producției în scenariul unor întreruperi mai ample ale lanțurilor de aprovizionare.
Experții din domeniul consultanței economice atrag atenția asupra vulnerabilităților lanțurilor logistice globale. Blocarea sau restricționarea traficului prin puncte cheie precum Strâmtoarea Ormuz sau Marea Roșie ar obliga rerutarea transporturilor din Asia (inclusiv electronice, textile, piese de schimb și materii prime esențiale), cu costuri potențial triple și scumpiri rapide la raft de până la 10%. Retailerii europeni, inclusiv cei din România, operează cu stocuri minime în contextul optimizării costurilor, ceea ce ar accelera transferul majorărilor de preț către consumatori.
Economia României se confruntă deja cu provocări structurale: a intrat într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, iar prognoza inițială de creștere de circa 1% pentru 2026 devine tot mai incertă în acest mediu tensionat.
Pe termen mediu și lung, un scenariu în care prețurile petrolului se mențin persistent peste 100 dolari/baril ar putea alimenta riscuri globale de stagflație – creștere economică slabă combinată cu inflație ridicată. Totuși, evoluția ulterioară depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului, precum și de capacitatea actorilor internaționali de a restabili stabilitatea aprovizionării energetice.
În absența unor soluții diplomatice rapide, presiunile asupra economiei românești rămân pronunțate, cu efecte care se vor resimți în principal prin prețuri mai mari la energie și bunuri, costuri de finanțare ridicate și o creștere economică frânată.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Piața globală a snackurilor – analiză Euromonitor International
