• Pe 16 aprilie, Hospitality Culture Institute a organizat o nouă ediție a Intimate Roundtable Conversations, dezbatere dedicată restaurantelor cu servire rapidă (quick service restaurant), într-un context în care competiția crește, iar diferența este dată, mai mult ca oricând, de capacitatea de execuție.
Noua ediție a think tank-ului Intimate Roundtable Conversations s-a desfășurat în jurul temei centrale „New QSR – The next generation of quick service” și a reunit lideri ai unor concepte relevante pentru noul val de fast casual și quick service:
- Alex Grecea – Cofondator & COO LeBab Fried Chicken (locul I la categoriile „Cel mai bun QSR” și „Cel mai bun brand de food delivery” în cadrul Romanian Hospitality Awards 2025)
- Ștefan Georgescu – CEO Vivo Fusion Food Bar (locul III la categoria Cel mai bun QSR în cadrul Romanian Hospitality Awards 2025)
- Radu Constantinescu – Co-owner Asian Lab, Indivan, Pho Bar
- Cosmin Csender – Managing partner Circus Burgers
- Iulian Bolnavu – Owner HoReCaGroup & Master Franchise Harry Ramsden’s România
- Cristian Cristea – Director Operațiuni Il Tacchino
„Ne aflăm într-o situație macroeconomică în care nu mai putem vorbi despre creștere accelerată, ci despre optimizări fine. Vedem antreprenori care trebuie să ia decizii mult mai rapide și mult mai precise decât în anii anteriori. În acest context, devine esențial să înțelegi ce funcționează, ce nu și unde trebuie să intervii. De aceea organizăm astfel de întâlniri dedicate profesioniștilor din HoReCa, pentru ca ei să înțeleagă mai bine riscurile sistemice și să găsească inspirație de la ceilalți antreprenori. Tot din același motiv am deschis înscrierile pentru o nouă ediție a F&B Business Accelerator, un program dedicat ownerilor de restaurante, cafenele, pensiuni și hoteluri. Înscrierile sunt deschise până pe 3 mai iar participanții vor lucra alături de liderii industriei pentru a-și optimiza operațiunile, pentru ca în final să-și poată crește profitabilitatea”, a declarat Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.
O piață „agitată”, nu în cădere
Prima concluzie a mesei rotunde contrazice ideea generală a unei piețe în declin. Operatorii descriu mai degrabă o piață fragmentată, volatilă și dificil de citit. Presiunea inflaționistă, instabilitatea lanțurilor de aprovizionare și un consumator mult mai atent la preț schimbă regulile jocului, dar nu elimină cererea.
În paralel, anumite nișe continuă să performeze, mai ales acolo unde există o poziționare clară sau un trend favorabil de categorie, precum segmentul de food asiatic.
Diferențierea trebuie să fie clară și ușor de înțeles în 5 secunde
Într-o piață aglomerată, clientul nu mai are răbdare să „descopere” un concept. Dacă nu înțelege rapid ce vinzi și de ce e diferit, te compară direct cu alternativele mai ieftine.
Exemplele oferite de invitați au fost simple și concrete: un singur tip de proteină (ex: curcan), un meniu foarte scurt, un produs vedetă (burger, fried chicken, fish & chips) sau o direcție clară de bucătărie (ex: asiatică).
Ideea de „mâncare bună” nu mai ajută, fiind o promisiune asumată de întreaga piață. Diferența reală apare când clientul poate spune din prima: „aici vin pentru X”.
Fără această claritate, brandul ajunge să fie evaluat doar în funcție de preț și intră direct în competiție cu opțiunile cele mai ieftine.
Prețul nu este absolut. Este comparativ
Participanții au subliniat că problema nu este doar nivelul prețului, ci modul în care acesta este perceput în context: alternative disponibile, experiență oferită și putere de cumpărare. Consumatorii acceptă prețuri mai mari doar dacă acestea sunt justificate prin calitate, servicii și experiență.
Upsell-ul clasic își pierde eficiența
Renunțarea la băuturi și extra-uri nu mai este excepția, ci regula. Modelul tradițional de creștere a bonului mediu prin add-on-uri devine din ce în ce mai puțin eficient.
În schimb, conceptele care își regândesc modul în care construiesc meniul au mai multe șanse să mențină valoarea bonului. Concret, în loc să încerce să vândă separat fiecare produs (băutură, desert, extra), construiesc oferte care fac alegerea mai simplă și mai atractivă pentru client: meniuri complete la un preț ușor mai bun, combinații prestabilite sau opțiuni în care clientul își poate personaliza rapid comanda.
Astfel, clientul nu mai simte că „i se vinde în plus”, ci că primește o variantă mai bună pentru banii lui, iar bonul mediu se păstrează mai ușor.
Clientul nu a dispărut. A devenit mai calculat
Unul dintre cele mai puternice insight-uri confirmate în discuție este schimbarea comportamentului de consum: clientul continuă să cumpere, dar optimizează agresiv achizițiile. Renunță la băuturi, împarte meniul și compară constant opțiunile disponibile.
Restaurantul devine astfel mai degrabă un spațiu social decât unul funcțional, iar valoarea percepută devine criteriul dominant de decizie.
Delivery crește volumul, dar comprimă marja
Discuția a evidențiat o tensiune clară între canale. Pentru unele concepte, delivery-ul reprezintă coloana vertebrală a modelului de business. Pentru altele, devine evident că profitabilitatea mai sănătoasă vine din dining (servirea la masă).
Datele Studiului Hospitality Culture Research confirmă această dinamică: delivery-ul este ales în principal pentru conveniență, ceea ce îl transformă într-un canal mai sensibil la preț, mai promoțional și mai puțin loial.
Scalarea nu mai ține de idei, ci de sistem
Un consens clar între participanți: avantajul competitiv nu mai este dat de creativitate, ci de capacitatea de execuție.
Modelele discutate susțin aceeași logică:
- centralizare și control al producției
- standardizare strictă
- meniuri simplificate
- training și procese replicabile
Viteza și transparența devin parte din produs
Timpul de așteptare și comunicarea cu clientul nu mai sunt doar elemente operaționale, ci factori comerciali direcți. În delivery, viteza este principalul driver de valoare, iar în restaurant lipsa transparenței poate afecta direct retenția.
Finanțarea și echipa devin condiții esențiale de creștere
Extinderea nu mai depinde doar de concept, ci și de capacitatea de finanțare și de stabilitatea echipei. Costurile de recrutare, training și retenție devin factori critici, iar lipsa resursei umane poate bloca direct scalarea.
În paralel, accesul la capital favorizează modelele simple, predictibile și ușor de replicat.
Tehnologia devine infrastructură, nu opțiune
De la management operațional la supply chain și plăți, tehnologia este deja integrată în modelele performante. Rolul ei nu este să înlocuiască interacțiunea umană, ci să reducă fricțiunea și să crească eficiența.
Noul QSR este despre disciplină, nu despre hype
„Dacă actualul ciclu de piață poate fi redus la o idee simplă, aceasta este clară: nu mai câștigă cine deschide mai mult, ci cine execută mai bine. Zona de QSR-uri devine din ce în ce mai competitivă, astfel încât succesul va aparține conceptelor care reușesc să lege produsul de procese, tehnologie, finanțare și echipă”, adaugă Florin Maxim.
Următoarea ediție a Intimate Roundtable Conversations va avea loc pe 12 mai și va fi organizată în jurul temei centrale: „Suplly chain în HoReCa”. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Înscrierile pot fi realizate pe site-ul evenimentului.
Despre Intimate Roundtable Conversations
Intimate Roundtable Conversations reprezintă think tank-ul aplicat al Hospitality Culture Institute – un format de dialog strategic, în cerc restrâns, care reunește lideri, antreprenori și profesioniști relevanți din HoReCa pentru a analiza, în profunzime, marile mize ale industriei. Fiecare ediție este construită în jurul unei teme cu impact real, explorată din perspective complementare: operațională, antreprenorială, investițională și a consumatorului.
Pentru a susține schimburi de idei autentice și poziții asumate, întâlnirile se desfășoară sub regulile Chatham House, oferind participanților libertatea de a utiliza insight-urile obținute, fără a atribui public opinii sau citate. Această abordare creează cadrul necesar unor conversații oneste, relevante și orientate către soluții, cu valoare directă pentru evoluția ecosistemului ospitalității.
Despre Hospitality Culture Institute:
Hospitality Culture Institute (HCI) este platforma europeană de cercetare și leadership care studiază modul în care cultura gastronomică, ospitalitatea și serviciile modelează comportamentul uman și valoarea economică. HCI folosește industria alimentară ca laborator viu pentru economia experienței, reunind lideri, cercetători și factori de decizie pentru a construi modele de business sustenabile, centrate pe om.
Prin studii de piață, think tank-uri și inițiative precum Romanian Hospitality Awards, F&B Business Accelerator și F&B Innovation Camp, HCI conectează antreprenori, lideri din industrie și experți pentru a transforma insight-urile în decizii aplicate pentru businessuri.
Sursa articol: Comunicat de Presă Hospitality Culture Institute
Citiți pe Arta Albă și: Studiu Hospitality Culture Institute: Românii ies mai rar la restaurant și consumă mai puțin. Bonul mediu a scăzut cu 13% în 2025
