• Pâinea rămâne, pentru majoritatea românilor, alimentul de bază al mesei zilnice. Un român consumă, în medie, în jur de 80 de kilograme pe an, iar prezența ei pe rafturi sau pe tejgheaua brutăriei este atât de firească, încât rareori ne oprim să ne întrebăm ce anume se află, cu adevărat, în aluatul produsului pe care îl cumpărăm.
Ce propune proiectul de lege privind definirea pâinii
În ultimii ani, însă, această întrebare a început să capete greutate legislativă. O propunere de lege aflată în prezent pe masa comisiilor Camerei Deputaților încearcă să stabilească, pentru prima oară la nivel de lege primară, o definiție strictă a ceea ce poate fi numit „pâine” și ce trebuie încadrat altfel.
Cele patru ingrediente care ar putea defini pâinea
Textul, înregistrat inițial la Senat ca L45/2026 și transmis ulterior Camerei Deputaților sub numărul PLX270/2026, propune ca denumirea de „pâine” să fie rezervată exclusiv produselor obținute din patru ingrediente: făină albă de grâu (sau, în formulările mai largi din expunerea de motive, făină de cereale), apă potabilă, drojdie sau maia și sare. Nimic mai mult. Orice adaos – zahăr, îndulcitori, grăsimi, aditivi alimentari, amelioratori, emulsifianți sau alte substanțe – ar obliga producătorul să comercializeze produsul sub denumirea de „specialitate de panificație”. Scopul declarat de inițiatori este o informare mai clară a consumatorului la raft, astfel încât acesta să poată distinge fără efort pâinea „clasică” de sortimentele cu rețete modificate.
Ideea nu a apărut din senin. Expunerea de motive a proiectului atrage atenția asupra faptului că legislația românească actuală nu oferă o definiție unitară a pâinii. Ordinul ANPC nr. 392/2013, care reglementează în prezent comercializarea produselor de panificație, permite un conținut de zahăr și de grăsimi de până la 5% fiecare, raportat la substanța uscată, și acceptă și alte adaosuri, cu condiția ca produsul să nu conțină miere, ouă, brânză sau fructe. În practică, pe rafturi se găsesc franzele și pâini care pot include zahăr în cantități apreciabile. Inițiatorii au calculat, de pildă, că o franzelă de 300 de grame poate ajunge să conțină până la 30 de grame de zahăr, iar două felii obișnuite ar putea echivala cu aproximativ o linguriță și jumătate. Consumatorul, mai ales când cumpără produsul neambalat, nu primește întotdeauna această informație într-o formă ușor de înțeles.
Amenzi și sancțiuni pentru nerespectarea noilor reguli
Proiectul prevede și sancțiuni. Operatorii care ar comercializa sub denumirea de „pâine” produse care nu respectă rețeta celor patru ingrediente ar risca amenzi cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei. În cazul abaterilor repetate, ar putea fi dispusă oprirea de la comercializare a loturilor respective. Inițiatorii, un grup de senatori și deputați, subliniază că nu intenționează să interzică sortimentele cu semințe, grăsimi sau alți aditivi, ci doar să le eticheteze corect, astfel încât denumirea „pâine” să rămână legată de formula cea mai simplă.
Proiect de lege redefinire pâine România: Stadiul actual al proiectului în Parlament
Parcursul parlamentar al propunerii a fost, până acum, dificil. Senatul a respins-o în martie 2026, după ce mai multe comisii și Consiliul Legislativ au emis avize negative. Guvernul a transmis, de asemenea, un punct de vedere nefavorabil. În prezent, documentul se află în analiza comisiilor din Camera Deputaților, unde este posibil să sufere modificări înainte de a ajunge la un vot final. Criticii au invocat riscul de suprareglementare și faptul că diversitatea rețetelor de panificație – de la pâinea de casă cu maia până la sortimentele industriale – face dificilă o definiție atât de restrictivă. Susținătorii, în schimb, văd în proiect o întoarcere la esența produsului și o protecție a consumatorului care dorește să știe exact ce cumpără.
Ce înseamnă această schimbare pentru brutari și consumatori
Pentru brutari și producători, o eventuală adoptare a legii ar însemna, în primul rând, o regândire a etichetării și, în unele cazuri, a comunicării de produs. Pentru consumatori, ar putea aduce o claritate sporită la raft, fără a elimina din oferte pâinile cu semințe, cele integrale sau specialitățile. Rămâne de văzut dacă forma finală a textului va păstra rigoarea celor patru ingrediente sau va face loc unor nuanțe care să reflecte mai bine realitatea din brutării și din fabrici. Până atunci, discuția despre ce înseamnă, cu adevărat, pâinea continuă să fie relevantă: nu doar pe băncile parlamentare, ci și pe mesele românilor.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Brevet de invenție pentru o pâine inovatoare cu pudră de măceșe
