• Industria de morărit, panificație și produse făinoase din România traversează, de ani buni, o perioadă marcată de dezechilibre structurale în relația cu marii retaileri.
La recenta Adunare Generală a Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase – ROMPAN, din 12 martie, nemulțumirile legate de practicile comerciale ale lanțurilor mari de magazine au fost din nou aduse în prim-plan de către producători.
Unul dintre aspectele cel mai frecvent semnalate se referă la prețurile de achiziție foarte reduse impuse de retaileri pentru pâine și alte produse proaspete de panificație. În numeroase cazuri, aceste prețuri nu permit acoperirea integrală a costurilor de producție – care includ materii prime, energie, forță de muncă, ambalaje și logistica specifică produselor cu durată scurtă de viață. Rezultatul este o presiune constantă asupra marjelor de profit ale brutăriilor, uneori ducând la dificultăți operaționale sau chiar la reducerea capacităților de producție. Sectorul, care rămâne esențial pentru securitatea alimentară națională și pentru menținerea unui număr semnificativ de locuri de muncă, se confruntă astfel cu o vulnerabilitate accentuată în fața puterii de negociere disproporționate a marilor lanțuri comerciale.
În acest context, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a transmis, în repetate rânduri – inclusiv în dialogurile purtate cu reprezentanții industriei – că se lucrează intens la identificarea unor soluții echitabile. Printre direcțiile abordate se numără mecanisme de plafonare a adaosului comercial în perioade de inflație ridicată (peste 5-6%), uniformizarea adaosului pe categorii similare de produse și limitarea practicilor care avantajează excesiv mărcile proprii ale retailerilor. Deși măsura de plafonare a adaosului la alimentele de bază (inclusiv pâine albă simplă) a fost prelungită succesiv și este în vigoare până la 31 martie 2026, discuțiile recente vizează extinderea și rafinarea acestor instrumente pentru a proteja mai eficient procesatorii și producătorii români.
Sprijin solicitat autorităților
O propunere venită din partea industriei, susținută de ani buni de asociații precum ROMPAN, vizează obligativitatea afișării transparente, la raft, atât a prețului de achiziție (sau a costului de producție relevant), cât și a adaosului comercial aplicat de comerciant. Ideea este simplă și puternică din punct de vedere al informării consumatorului: cetățeanul ar putea vedea clar cât revine producătorului și cât reprezintă marja retailerului, permițându-i să aleagă în cunoștință de cauză și, eventual, să favorizeze produsele care asigură o remunerație corectă lanțului scurt de aprovizionare. Un proiect în acest sens a fost inițiat și pus în dezbatere publică de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) în 2025 – ordinul normativ propunea ca adaosul să fie afișat lângă prețul final, cu același font, dimensiune și culoare, atât în magazinele fizice, cât și în cele online. Deși proiectul a generat reacții mixte (inclusiv obiecții din partea unor asociații ale retailerilor, care au invocat posibile implicații asupra concurenței și a legislației europene), el rămâne o direcție de interes major în dezbaterea publică și legislativă.
Mai multă transparență
Dincolo de soluțiile punctuale, provocarea reală rămâne găsirea unui echilibru sustenabil în întregul lanț agroalimentar. Producătorii de pâine nu cer privilegii, ci condiții de concurență echitabile care să le permită continuitatea activității și investiții în modernizare – investiții susținute, de altfel, și prin scheme europene recente, precum DR-23, care alocă 165 de milioane de euro sectorului de panificație pentru unități noi și modernizări.
Consumatorul final, care plătește prețul de raft, merită transparență și produse de calitate la prețuri rezonabile. Producătorul român merită, la rândul său, o remunerație care să-i acopere costurile și să-i permită dezvoltarea. Retailerul, ca verigă esențială, are rolul de a asigura accesibilitatea și varietatea, dar fără a transfera integral riscurile și presiunile costurilor către furnizorii săi.
Până când soluțiile legislative promise vor prinde contur și vor fi aplicate efectiv, dialogul deschis între toate părțile – producători, retaileri, autorități și consumatori – rămâne calea cea mai sănătoasă. Industria de panificație nu este doar o afacere: este un pilon al securității alimentare și al economiei locale. Merită atenție și soluții echitabile, nu doar promisiuni.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Recolta de grâu 2025: producție record, dar calitate variabilă – ce înseamnă asta pentru brutari în 2026
