În urmă APELULUI la unitate, transmis public asociațiilor și producătorilor de alimente, într-o singură voce care să convingă despre importanţa luării tuturor măsurilor pentru ca AGRICULTURA și INDUSTRIA ALIMENTARĂ din ROMÂNIA să reprezinte o prioritate națională, grupul de inițiativă – Federația Națională a Sindicatelor din Industria Alimentară SINDALIMENTA – Președinte Dragoș Frumosu, Confederația Asociațiilor Țărănești Agricole din România – Președinte Gheorghe Vlad, Asociația Fermierilor din România – Președinte Adrian Rădulescu, Federația Națională a Cartofului din România – Președinte Romulus Oprea, Organizația Interprofesională Națională „PRODCOM Legume-Fructe” din România – Președinte Aurel Tănase, Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România – Președinte Ioan Gherman, Asociația Tinerilor Fermieri Olt – Președinte Florin Ciobanu, Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin – AFISS – Președinte Larisa Violeta Ene – a constatat o lipsa de reacție, mai ales din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituție în care astăzi, pe lângă ministru activează nu mai puțin de cinci secretari de stat.
Agricultura românească traversează o perioadă foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o secetă fără precent în ultimii 30 de ani. În ciuda apelurilor disperate făcute de fermieri și reprezentanții industriei alimentare, nici un guvern, în afara de promisiuni, nu a luat cu adevărat măsuri concrete pentru a aduce agricultură la locul pe care îl merită.
Agricultura României reprezintă baza aprovizionării cu materie primă pentru industria alimentară
Astăzi, când vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criză a alimentelor la nivel mondial, marile schimbări pe care le cerem de peste 25 de ani nici nu sunt luate în considerație. Nimeni nu ne ascultă, nimeni nu dorește un dialog constructiv atât de necesar celor două sectoare de activitate care pot produce hrană pentru populația României și o cantitate mare pentru export.
Astăzi vorbim despre terenuri agricole distruse de secetă, sau scoase din circuit prin deciziile multor consilii ale primăriilor, vândute ulterior dezvoltatorilor imobiliari, despre lipsa sprijinului financiar, vorbim despre problemele fermierilor care cultivă plante tehnice, sau ale legumicultorilor, despre cei care se ocupă de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigații. Nimeni nu face nimic, chiar dacă subvențiile noastre sunt mai mici decât ale colegilor noștri fermieri din Germania, Franța, Olanda etc., sau atunci când migrația forței de muncă în țările vestice se face fără nici o protecție. Cu toții ne plângem despre existența acestor probleme în România și mai mult, despre absența unui program de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, despre o intervenție în situația de criză din acest an, de toate acestea fiind responsabilă întreaga clasă politică.
După 30 de ani de lipsă de viziune pe termen mediu și lung, considerăm că a venit timpul pentru schimbarea orientării programelor de investiții către generarea de piețe de desfacere pentru produsele agroalimentare românești.
Considerând că așa nu se mai poate susținem că este momentul să ne adunăm și să ne unim forțele pentru ca cei care conduc destinele acestei țări să înțeleagă că fără noi nu se poate. Trebuie să lăsăm la o parte opiniile divergente dintre organizațiile noastre și să milităm împreună pentru drepturile noastre, pentru luarea măsurilor care se impun, în aceste momente cruciale.
În acest sens, Grupul de Inițiativă a transmis Apelul, care cuprinde o parte importantă de măsuri ce trebuie discutate și luate imediat, celor două Comisii pentru agricultură din Parlamentul României, Președintelui României, Guvernului și Ministrului Agriculturii.
Principalele măsuri solicitate
Dintre principalele măsuri solicitate amintim:
– Implicarea clasei politice într-o campanie pentru susținerea producătorilor români în următorii ani;
– Urgentarea finanțării înființării fermelor de reproducție în sectorul porc. România importă peste 80% din necesarul de carne de porc;
– Urgentarea finanțării înființării fermelor de reproducție în sectorul pasăre. România importă 95% din pui din Polonia. Riscul infestării cu gripă aviară și salmonela este iminent;
– Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol;
– Continuarea reabilitării urgente a sistemelor de irigații și punerea lor în funcțiune;
– Aprobarea în regim de urgență a Legii Camerelor Agricole;
– Acordarea de credite fără dobândă pentru materia primă și salariile angajaților din industria alimentară;
– Modificarea în regim de urgență a Legii nr. 62/2011, republicată, Legea Dialogului Social, cu consultarea reprezentanților patronatelor și sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate și nu mai poate încheia Contracte Colective de Muncă, multe dintre prevederi fiind contradictorii, reprezentând motiv de refuz al negocierii drepturilor și obligațiilor angajaților;
– Sprijinirea sectorului bovine de carne printr-un program național de înființare a fermelor, cu predilecție în zona de deal și munte utilizând în acest fel cele aproape 4,5 milioane hectare de pajiști;
– Sprijinirea sectorului ovine pentru comercializare pe piețele externe, inclusiv în viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), și finanțarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne în stare proaspătă;
– Intervenția Guvernului pentru a pune capăt abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, prețul cărnii de pasăre la poartă abatoarelor a scăzut cu 30%, dar această scădere nu se reflectă și la raft în supermarket;
– Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, ȋn cuantum/valoare de75% din valoarea prețului de cost al producției, ȋn baza standardului de cost:
– Stimularea, în mod expres, a sectorului de legume protejate în sere și solarii, atât pentru suprafețele existente prin măsură de sprijin cuplat, cât și prin investiții pentru extinderea lor, în principal în formă asociativă;
– Stimularea suprafețelor ce produc materii prime destinate industrializării, cu precădere pentru realizarea produselor din roșii;
– Susținerea producției interne de cartof pentru consum, ajunsă la sub 25 000 de hectare în 2019,
evitarea dispariției cartofului pentru sămânța (600 hectare) și susținerea cartofului pentru
industrializare;
– Simplificarea legislației referitoare la muncă sezonieră. Mulți beneficiari ai ajutorului social nu se încadrează în muncă de teamă pierderii acestui ajutor. În schimb pot merge la cerșit și furat prin Europa, sau sunt transformați în categoria celor trimiși în această perioada la muncă în diferite țări europene, fără nici un fel de protecție socială;
– Promovarea unei legi pentru stimularea angajării forței de muncă în agricultură, acvacultură, silvicultură, industria alimentară și cercetarea agricolă (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de până la 35% din salariul mediu brut, în funcție de calificare;
– Stimularea producției de sfeclă de zahăr şi de zahăr realizate în ţară, pentru a reduce cheltuielile de valută cu importurile de zahăr. În anul 2019 73 % din zahărul consumat în ţară a provenit din import. Precizăm că până în anul 1990 ţara noastră își asigura întreg necesarul de consum de zahăr (550.000 tone zahăr /an) din producția internă.
Implicarea clasei politice în susținerea producătorilor români
Implicarea întregii clase politice într-o campanie pentru susținerea producătorilor români în următorii ani, trebuie să se materializeze prin promovarea unui MEMORANDUM care să conțînă măsuri pe termen scurt, mediu și lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare. Cu toții gândim că nu se mai poate așa și dorim să tragem un semnal de alarmă, poate în cel mai dificil moment pentru agricultură și industria alimentară românească. Credem că reprezentanții Ministerului Agriculturii și Guvernului și chiar Președintele României, sunt acum convinși că aceste probleme nu mai pot fi amânate.
Solicităm că propunerile noastre să devină o prioritate națională. Vrem că acest program să fie agreat și aprobat de întreaga clasă politică, creându-se astfel toate premizele pentru a produce alimente proaspete și sănătoase pentru români și pentru export.
Semnatarii documentului transmis Președinției, Parlamentului, Guvernului și Ministerului Agriculturii au solicitat o întâlnire cu ministrul Agriculturii și participarea ministrului de Finanțe, pentru stabilirea unui calendar de reuniuni pe sectoare de activitate, în vederea finalizării programului “VIITORUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMÂNEȘTI”.
Semnează în numele Grupului,
Dragoș Frumosu
PREȘEDINTE SINDALIMENTA
