• Șofranul, considerat cel mai scump condiment din lume, are un gust intens, o aromă aparte și oferă o culoare deosebită preparatelor.
Şofranul se utilizează pentru a da aromă, savoare și culoare distinctă atât deserturilor, cât și preparatelor sărate. Acest condiment prețios este extras din stigmele roșii ale unei flori anume de șofran, Crocus sativus. Stigmele, firișoarele subțiri intens colorate în portocaliu roșietic, sunt culese manual, iar pentru a se obține 1 gram de șofran este nevoie de circa 150 de flori, ceea ce explică prețul ridicat al șofranului.
Șofranul este originar din Orientul Mijlociu, unde a fost cultivat de mii de ani. Se crede că a pătruns în Europa Centrală din Creta, ajungând să fie cultivat și în țări precum Austria. La ora actuală, șofranul are o arie de răspândire vastă, fiind cultivat din vestul Mediteranei, Spania, Sardinia (Italia), până în India (Kasmir). Spania și India sunt cei mai mari producători de șofran, acoperind 80% din producția mondială. În funcție de regiunea din care provine este numit safran, azafran sau zafferano. Datorită prețului ridicat au existat dintotdeauna variante contrafăcute ale prețiosului condiment. Și acum, câteodată, turiștilor din Maroc, Tunisia, Turcia sau Egipt, în locul șofranului li se vinde șofrănel, o variantă mult mai ieftină a acestuia.
De regulă, se poate determina calitatea condimentului în funcție de pigmentație: cu cât culoarea este mai intensă, cu atât calitatea este mai bună. Pentru a evita produsul contrafăcut sau de calitate inferioară, este de preferat achiziționarea șofranului sub formă de fire întregi și nu cel sub formă de pulbere. Firele de șofran își păstrează aroma mai mult timp, în timp ce șofranul sub formă de pulbere, chiar și atunci când nu este amestecat cu altceva, nu este la fel de puternic și tinde să își piardă aroma rapid. Se păstrează cel mai bine în recipiente de sticlă sau de ceramică, închise ermetic, ferite de lumină și umiditate.
O aromă aparte
Gustul șofranului este complex și dificil de descris. Dacă pentru unii aroma sa luxuriantă se aseamănă cu cea a turmericului, alții consideră că are o notă florală, cu o ușoară tentă amăruie. Pentru a savura gustul distinct al prețiosului condiment, acesta se folosește cu moderație și nu se utilizează în combinație cu prea multe arome secundare. Fiind sensibil la temperaturi ridicate, șofranul se adaugă numai când preparatul nu este foarte fierbinte, deoarece altfel se pierde aroma delicată a acestuia. Pentru a beneficia pe deplin de gustul luxuriant al șofranului se recomandă infuzarea firelor în apă caldă înainte de a fi adăugat în preparate.
Dacă utilizarea șofranului pentru aromatizarea orezului simplu sau în paella nu mai este o noutate pentru nimeni, folosirea lui pentru a crea deserturi aromate precum Kulfi, un desert specific nord-indian, sau Bastani Sonati, înghețata persană cu șofran și apă de trandafiri, poate reprezenta o surpriză. Șofran măcinat se adaugă și în produsele de panificație, pentru o aromă subtilă și o culoare vibrantă.
Șofranul se poate consuma și sub formă de ceai, având aceleași beneficii pentru sănătate. Studii arată că prețiosul condiment, cu un conținut bogat în antioxidanți, poate avea efect asupra unei liste impresionante de afecțiuni, de la stări depresive, la tulburări digestive, ajutând și la scăderea apetitului și nivelului glicemic. De asemenea, poate îmbunătăți memoria și vederea și poate scădea riscul asociat bolilor cardiovasculare.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: 4 arome pentru o toamnă condimentată