Pâinea de Pecica, povestea unei pite românești

Painea de Pecica
•Pâinea de Pecica se află printre produsele românești care ar putea fi înscrise, în curând, în registrul european al Specialităţilor Tradiţionale Garantate

Pâinea de Pecica, produsă după o rețetă veche de aproape două secole, este cunoscută și ca Pita de Pecica. Prin grija administrației locale, care a vrut să protejeze zestrea brutarilor pecicani, pita este marcă națională înregistrată la OSIM de aproape 10 ani. Este o pâine rotundă, cu coaja galben arămie, groasă şi crocantă. Este coaptă direct pe vatră, în cuptoare de cărămidă. Autenticitatea produsului este dată mai puțin de materiile prime și mai mult de rețetă, cuptor și ambalajul ecologic tradițional. Pita este făcută din grâul ce se recoltează numai din localitățile din jurul Pecicăi. Rețeta are la bază ingrediente tradiționale: sare, maia, făină și apă.

Pâinea de Pecica e făcută cu «făină de foc»

Iată povestea pâinii făcută cu trudă şi dragoste, așa cum spus-o pentru gastroart.ro unul dintre cei patru producători locali. Pământul din zonă este deosebit de roditor, «să-l pui pă pită» cum zic pecicanii. „Nu degeaba i se spune zonei «țara pitii și-a plăcinții»”. „Lucrată cu trudă și sudoare, cu mândrie și respect, câmpia întinsă răsplătea cu roadele ei, dând grâu cu calități deosebite pentru panificație. Se obținea «făina de foc» (cu conținut de gluten mare), din care o parte pleca spre export, iar din ce rămânea se făcea Pita de Pecica”, spune povestea.

Pecica, aşezare predestinată brutăritului

Pecica este o localitate situată la 20 de km de Arad. Este una dintre cele mai vechi aşezări din zonă. A fost atestată documentar în anul 1335. Numele, Pecica, este parcă predestinat. Vine din cuvântul sârbesc „peci”, care înseamnă ,,cuptor”. Iar pecicanii sunt foarte mândri de pâinea lor, apreciată acum și pe plan european. „Prezența pitei de Pecica pe piețele Aradului a fost remarcată încă din anii 1790. Informația e punctată de Marki Sador în Istoria comitatului Arad. O dată pe săptămână se făcea pita pentru familie. În celelalte zile pâinea rumenă ieșită din cuptor era dusă la piaţa Aradului. Se vindea cu «crişca» (cu bucata) şi cu «carhanocu». Era bună de mâncat şi goală sau cum ziceau bătrânii, «învălită cu limba»”, mai spune povestea.

Cu sufletul și dăruirea brutarilor

Mare, arsă de căldura focului, mirosind dumnezeieşte şi tronând maiestuos pe albul feţei de masă, te îmbie cu savoarea inegalabilă. Cum să nu o iubeşti şi să nu te închini în faţa miracolului, facerii ei? Dar ce-i conferă atâta unicitate? În primul rând, sufletul și dăruirea brutarului, apoi, rețeta veche de mai bine de 200 de ani, autentică, păstrată și respectată cu sfințenie”.

Rețetă din străbuni pentru Pâinea de Pecica

De ani și ani, într-un ritual străbun, încetişor curge din bocal apa «călduţă ca de pită» peste neaua făinii amestecată treptat cu cumlăul muiat (maiaua). Iar două mâini harnice frământă bine şi cu destoinicie amestecul, până «asudă grinda». După ce a fost îndelung frământată coca este pusă la dospit, acoperită cu un ştergar într-un loc călduţ şi curat, lăsând-o să-şi tragă sufletul şi să crească încet, ca apoi, după ce a dospit, să mai fie frământată și împăturită. Aluatul pitei este preluat de lopata de lemn gata pregătită, aceasta dăruind-o cuptorului care o aşteaptă cu drag să o rumenească. Iar pentru a o păstra proaspătă, aromată şi gustoasă minim 7 zile, după ce este scoasă din cuptor, fiecare pită se învelește cu grijă în ștergare țesute cu migală în casă”.

Citiți și Pâine cu maia, îmbogăţită cu roşii deshidratate şi ierburi de Provence pe Arta Albă.

În atenția Comisiei Europene

Pâinea de Pecica se află printre produsele românești care ar putea fi înscrise, în curând, în registrul european al Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG). România are acum 9 produse înregistrate pe sisteme de calitate europene. La sfârşitul lunii septembrie a fost aprobată înscrierea „Salatei tradiţională cu icre de crap” în acest Registru european. La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru încă două produse în scopul dobândirii protecţiei europene, ambele pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Telemea de Sibiu şi Plăcinta dobrogeană. Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, printre care și Pâinea de Pecica.

Citiți și Țestul, cel mai vechi cuptor pentru pâine pe Arta Albă.