• În data de 1.04.2022, Dl. Aurel Popescu, președintele ROMPAN, a acordat în exclusivitate un interviu telefonic Redacției Arta Albă.
Ca întotdeauna, Dl. Aurel Popescu, președintele Patronatului Român din Industria de morărit, Panificație și Produse Făinoase, ne-a pus la dispoziție timpul dumnealui și cele mai proaspete informații pentru sectorul de morărit și panificație.
Astfel cititorii Arta Albă, află primii rezultatele întâlnirii cu Primul Ministru din 31.03.2022 la care a participat și Dl. Aurel Popescu, președintele ROMPAN.
1. Pandemia care a modelat ultima perioadă la nivel global a lăsat urme adânci și în economia României. Care au fost și sunt încă efectele asupra sectorului de morărit și panificație?
Efectele au fost destul de mari de la pandemie. Avem o scădere a vânzărilor la pâine în această perioadă a pandemiei, deoarece, mai ales în starea de urgență când lumea a stat acasă, au mâncat pâine făcută în casă, au mâncat mai puțină, au mâncat și mămăligă…
În orice caz, în perioada pandemiei, per total țară, am avut vânzări mai mici și de 10 – 15 %, dar o medie este de 7 – 8 procente pe amândoi anii. Asta pe de o parte.
Cheltuieli mai mari reflectate în costul de producție
Pe de altă parte, vă dați seama că am cheltuit foarte mult cu substanțele care ne-au fost necesare, suplimentar față de ce foloseam noi, în procesul de dezinfectare a ustensilelor, a utilajelor, a mâinilor, a suprafețelor de lucru. Cu măștile a trebuit să avem în vedere că o mască nu poate fi ținută o zi întreagă pentru că este greu de suportat și se umezește, deci se schimbau mai multe măști pe zi.
Toate aceste costuri s-au reflectat în costul total al producției, și bineînțeles, având în vedere că au scăzut și vânzările, nu putem să ne permitem să mărim prețul, că altfel am fi fost cu vânzări și mai mici decât am înregistrat.
2. Acum peste șocul pandemiei se adaugă și conflictul armat Ucraina – Rusia, conjugat cu criza resurselor energetice…
Până la conflictul armat au venit peste noi două urgii: urgia energetică și urgia prețului la materia primă, pentru că sectorul de morărit – panificație a fost cel mai lovit din toată industria alimentară, cred că și din economie, în ideea că, pe lângă creșterile costurilor energetice care au fost resimțite de toată economia, am avut și creșterea costurilor cu materia primă.
Prețul grâului s-a dublat și bineînțeles de aici prețul făinii aproape s-a dublat și el și, vă dați seama, de influențele în prețul produselor de panificație.
3. Cum credeți că va suporta sectorul de morărit și panificație aceste noi lovituri?
Aici problema este că n-am reușit să creștem prețurile la nivelul noilor costurilor crescute și suntem oarecum în pierdere acum și acest lucru nu poate să continue mult. De asta am avut mai multe întâlniri cu guvernanții ca să găsim și să identificăm metode de a atenua aceste pierderi pe care le înregistrăm.
Dar, când credeam că s-a terminat și cu energetica, pentru că s-au dat aceste prețuri plafonate pentru industria alimentară, pentru care noi ne-am zbătut la Ministerul Agriculturii și la Guvern să le obținem, a apărut această criză cu războiul din Ucraina, criză care ne-a afectat teribil, în ideea că pe lângă dublarea prețului la materia primă, s-a mai înregistrat încă o creștere de vreo 30 – 35%, iar tendințele sunt în continuare de creștere.
Creșterea prețului la materia primă
S-a înregistrat această creștere la materia primă datorită faptului că Ucraina și Rusia reprezintă doi mari piloni în exportul de cereale în lume. Ei nemaifăcând acest lucru, iar Marea Neagră fiind „bombardată“ în diverse modalități, comerțul cu cereale în această zonă a Rusiei și a Ucrainei nu s-a mai desfășurat deloc și atunci presiunea s-a mutat pe grâul românesc, pe portul Constanța și s-a înregistrat o cerere foarte mare de grâu, comparativ cu oferta pe care noi o dădeam. Deși aveam stocuri care să asigure necesarul de consum, dar și disponibilitate de export, cererea a fost mult mai mare decât se credea.
4. Am publicat pe site-ul Arta Albă un articol despre analiza stocurilor de materii prime, analiză realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în urma solicitării transmise de către ROMPAN. Credeți că statul român a luat măsuri potrivite și suficiente pentru a sprijini acest sector important din industria țării?
Da, pentru că le-am luat în consens. Asta vroiam să vă spun că s-a organizat un grup de lucru cu conducerea Ministerului Agriculturii. Conducerea și toți reprezentanții traderilor de cereale, reprezentanți ai producătorilor agricoli, ai depozitarilor și ai procesatorilor din morărit și panificație și principalele mori au participat la aceste analize care s-au făcut cu cifrele pe masă, în așa fel încât să urmărim ca niciodată să nu scădem sub un milion de tone stocul (de grâu nr.) astfel încât să avem asigurat grâul până la noua recoltă.
Au trecut trei săptămâni de la această analiză și s-au înregistrat lucruri foarte bune, în ideea că au scăzut exportul, deci nu s-au mai înfruptat din cantitățile de grâu aflate pe stoc așa de mult, iar morăritul a putut să acceseze cumpărări de grâu la prețuri chiar mai mici de 1750 de lei, cât înregistrase maximul în această perioadă. Și în ultima săptămână, prețul grâului chiar a scăzut, astăzi (1.04.2022) este pe undeva la vreo 1530 de lei, ceea ce este un lucru îmbucurător, că nu mai crește nici prețul pâinii, presiunea nu mai este mare pe noi.
Trebuie să analizăm foarte bine comportamentul în piață
Pentru că, vedeți, noi trebuie să analizăm foarte bine comportamentul în piață, pentru că dacă nu ne comportăm cum trebuie, pierdem. Și vă spun de ce. Costurile de producție la noi sunt ca în Vest, dar puterea de cumpărare, veniturile, salariile, pensiile nici nu se compară cu ce este în Vest. Și atunci, din păcate, facem produse de panificație cu costuri ca în Vest și vindem la prețuri de Est. Aici este marea problemă a sectorului de morărit și panificație. Ieri am avut o întâlnire la Primul Ministru pe tema industriei alimentare și să se facă o analiză serioasă pentru că tot se discută și mai ales Presa vine și spune că vom avea o criză alimentară. Nu vom avea nicio criză alimentară și eu cred că și prețurile s-au cam aplatizat, rămân aici unde sunt. Din păcate, ridicate, dar e bine că nu mai cresc. Și am identificat niște modalități de lucru și cred că se vor pune în practică în perioada următoare.
5. În cadrul Summitului NATO de la Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron amintește de inițiativă de securitate alimentară propusă miercuri 23.03.2022 de Uniunea Europeană. Aceast demers ar conține o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu pentru consolidarea securității alimentare mondiale și în sprijinul fermierilor și consumatorilor din UE. Dvs. ne puteți spune care ar fi aceste acțiuni propuse de Uniunea Europeană?
Am înțeles că, urgent, Uniunea Europeană o să ia o decizie de a constitui niște stocuri de produse alimentare, care au durata de valabilitate mare, cum este grâul, făina, conserve și așa mai departe, la nivel european, astfel încât atunci când apar probleme într-o țară să se poată apela la aceste stocuri de rezervă. În orice caz, eu cred că nici Europa, nici România, anul acesta nu vor avea asemenea întâmplări. Anumite emoții avem cu recolta nouă de grâu și de rapiță care sunt semănate din toamnă, dar și cu cele de porumb și floarea soarelui, dacă nu plouă și dacă se înregistrează o secetă foarte puternică, atunci trebuie să avem mare grijă ca stocurile să nu se diminueze. Eu ieri (31.03.2022) am făcut o propunere Primului Ministru ca rezerva de stat a României să cumpere câteva sute de mii de tone de grâu, care se găsesc în piață acum, să le băgăm în rezerva statului și dacă este nevoie, scoatem de acolo.
6. În urma aceleași întâlniri cu liderii europeni, președintele Klaus Iohannis sublinia că situația internațională tensionată, deși nu va aduce o criză alimentară în țara noastră, va determina probabil sincope în ceea ce privește aprovizionările.
Pe de altă parte, la începutul lunii martie,ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă că românii nu trebuie să își facă griji deoarece sunt suficiente stocuri pentru a asigura necesarul intern până la recolta următoare…
Așa este! Analiza pe care Ministrul a făcut-o împreună cu noi, cu acel grup de lucru de care v-am vorbit, și lucrurile stau bine. Nu se pune problema, nu numai în sectorul de cereale și de panificație, ci ieri a fost și sectorul de carne, lapte și nu sunt probleme în asigurarea necesarului de consum. Fără discuție! Iar problema pe care ați văzut-o la ulei a fost o chestiune, nu știu, care a ținut 24 de ore, ca la motorină și benzină, când au cumpărat și cu 11-12 lei litrul, ca pe urmă să revină la 8 lei. Deci treburile acestea din Presă apar căteodată și sperie populația. Normal că populația este speriată.
Populația României are venituri mici
Populația are venituri mici, populația vede creșterea de prețuri foarte mare, care se înregistrează la alimente, la combustibili, la energie, la căldură, la toate acestea și vede și războiul aproape de noi și e normal să fie speriată. Dar, în același timp, trebuie să țină cont și de ce spun specialiștii, pentru că noi ne pricepem la treaba aceasta și știm cum să ținem stocurile în mână, astfel încât să n-avem probleme.
7. Ministrul Agriculturii a afirmat că nu are intenția de a interveni pe piața cerealelor și nu va restricționa fluxurile comerciale ale României. Fermierii susțin poziția Ministrului Agriculturii. Asociația Producătorilor de Porumb din România a transmis printr-un comunicat de presă că sprijină poziția oficială exprimată de Ministrul Agriculturii. Au dreptate fermierii români să susțină poziție MADR? Credeți că ar trebui să limităm exporturile de grâu, să concentrăm mai multe resurse pentru piața internă?
Când a luat această decizie ministrul, am fost și noi de față și am fost de acord cu această idee, dar cu o condiție: să urmărim foarte atent cantitățile de grâu care pleacă din țară, astfel încât milionul de tone să nu scadă. Și, deocamdată, este sub control totul. Dacă se întâmplă vreun derapaj, Ministrul Agriculturii a spus că imediat va lua măsuri de restricționare.
8. Nicio industrie nu se poate dezvolta fără investiții. Însă datorită situației conflictuale actuale se constată, firesc, o stagnare a dorinței investiționale. Procesarea superioară a materiilor prime, în special a grâului, în condițiile în care Romania este un exportator important, poate să reprezinte o soluție pentru revigorarea și dezvoltarea acestui sector?
Da, vreau să vă spun că avem trei direcții de dezvoltare în acest sector, discutate chiar ieri, 31.03.2022, cu Primul Ministru al României, cuprinse în Programul Național Strategic coordonat de Ministerul Agriculturii unde morăritul are la Măsura 4.1, împreună cu toate celelalte segmente ale industriei alimentare, oportunitatea de a face investiții noi sau modernizări în unitățile de morărit și atât, iar pentru unitățile de panificație, la solicitarea noastră, s-a definitivat o schemă de ajutor pentru producătorii din panificație de 200.000 milioane de euro, care pot fi accesați de către cei care vor să își facă unități noi, sau modernizări în sectorul de panificație și produse făinoase. Aceasta pe de-o parte.
Schemă de ajutor de retehnologizare
Pe de altă parte, ieri, 31.03.2022, Dl. Prim Ministru ne-a comunicat că a fost de acord cu propunerea pe care am avansat-o noi acum câteva luni, să facă o Ordonanță de Urgență prin care să se facă o altă schemă de ajutor de retehnologizare, pe teme de energie electrică, adică să înlocuim mașinile pe care le avem în dotare, cu mașini noi, performante și cu consum mai mic de energie.
Și sunt bani europeni care pot fi accesați și se pot face investiții în acest domeniu. Iar a treia direcție pe care o să o urmărim cu atenție, este aceasta cu instalarea de panouri solare și acumulatori pentru energie electrică, care este pentru toată economia, dar cu o linie de ajutor special penru agricultură și industria alimentară, în așa fel încât să putem, toți care dorim și care ne putem pune panouri solare, să accesăm aceste fonduri.
Varianta audio a interviului:
Interviu realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: ROMPAN – analiza stocurilor de materii prime cerealiere
