Pandemia provocată de coronavirus a condus la diminuarea multor activități care susțin economia sau chiar la suspendarea acestora. Deși sectorul alimentar a continuat să își desfășoare activitatea, unitățile din industria panificației s-au împărțit în două tabere: brutăriile care au contract cu hipermarketurile și brutăriile care își desfac produsele prin magazine proprii sau prin alţi parteneri locali. Unitățile de panificație din prima categorie au fost mai puțin afectate în această perioadă dificilă, pe când celelalte s-au confruntat cu scăderi masive ale vânzările, chiar de peste 50%.
Asociația ROMPAN, reprezentată prin președintele Aurel Popescu, susține că a intervenit pe lângă autoritățile statului pentru a-i ajuta pe antreprenorii din sectorul morărit –panificație. Din păcate, niciuna dintre promisiunile primite nu a fost pusă în practică, ceea ce a dus la regândirea politicilor de vânzare pentru mulți dintre producători și comercianți.
Măsuri, provocări și acțiuni
Care au fost principalele dificultăți cu care s-au confruntat producătorii din industria panificației în perioada stării de urgență?
A.P.: Principalele dificultăţi apărute în această perioadă au fost cele legate de creşterea preţurilor, de asigurarea necesarului de grâu pentru panificaţie, mai ales pentru lunile mai – iunie când nu se putea face legatura cu noua recoltă, de aprovizionarea cu drojdie, care a înregistrat vânzări istorice la fondul pieţii, şi, bineînţeles, dificultăți în asigurarea materialelor igenico – sanitare pentru personalul propriu și unităţile de producție.
În calitate de președinte al celei mai importante asociații din sectorul morărit – panificație, care sunt măsurile pe care le-ați luat sau le luați pentru a-i sprjini pe membrii asociației în vederea diminuării efectelor crizei actuale?
A.P.: ROMPAN a intervenit la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la Prim-Ministrul Guvernului și la celelalte instituţii ale Statului (ANSVSA, ANPC) pentru a-i sprijini pe membrii noştri. Propunerile pe care le-am făcut noi au fost următoarele:
● alocarea unei cantităţi de grâu de la Rezerva de Stat, care să asigurare necesarul de grâu pentru lunile mai și iunie;
● acordarea de credite cu dobândă subvenţionată cu 50% și garantată de MADR pentru morile care achiziţionează grâu pentru întreg anul de recoltă;
● aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru depunerea de proiecte în vederea modernizării unităților existente sau construcţiei de unităţi noi.
Din păcate, solicitările înaintate instituțiilor statului nu au fost puse în practică. Guvernul nu a ajutat cu nimic industria alimentară în această perioadă, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor sau chiar la faliment. Multe firme şi-au închis activitatea, au trimis angajații în şomaj şi o parte dintre ele nu și-au mai putut relua activitatea din cauza lipsei acute a resurselor financiare.
Brutăriile care au avut contracte cu hipermarketurile au fost mai puțin afectate în pandemie. Consideraţi că acest lucru va duce la creșterea controlul deținut de marile lanțuri de magazine în piața de desfacere a produselor de panificație?
A.P.: Într-adevăr, în perioada stării de urgenţă şi chiar a stării de alertă, foarte mulţi clienţi s-au orientat către achiziționarea pâinii şi a altor alimente din supermarketuri. Din cauza interdicţiilor de circulație, românii au preferat să cumpere din magazinele mari, ceea ce a dus la scăderea vânzărilor în magazinele specializate. Brutăriile cu puncte proprii de desfacere au înregistrat pierderi chiar de peste 50%. În ultimul timp se observă un trend ascendent al vânzărilor din aceste brutării, ceea ce mă face să cred că încet încet se va reveni la normal (dacă nu se vor mai impune alte restricţii).
Atitudinea și comportamentul consumatorilor
Care considerați că sunt schimbările majore apărute în profilul consumatorului de produse de panificație odată cu debutul pandemiei?
A.P.: Atât consumatorii, cât și producătorii de produse de panificaţie şi-au mărit exigenţele în ceea ce priveşte producţia, ambalarea și vânzarea. Toată lumea și-a dorit să nu intre în contact cu produse infectate. Din păcate, câteva direcţii judeţene sanitar – veterinare au exagerat şi au dat ordin ca toată pâinea să se vândă preambalată din fabrică. Acest lucru ar fi condus la închiderea câtorva mii de unităţi care nu aveau posibilitatea de preambalare.
Economia după coronavirus
Care sunt principalele aspecte pe care ar trebui să se concentreze companiile din domeniul panificației pentru a diminua efectele crizei pe termen scurt și lung?
A.P.: Consider că în această perioadă antreprenorii din domeniu ar trebui să se axeze pe producţia şi livrarea de produse de panificaţie sigure din punct de vedere alimentar. De asemenea, produsele să aibă o calitate mai bună și să fie diversificate, pentru a putea veni în întâmpinarea consumatorilor.
Cum au gestionat alte state din cadrul UE situația, astfel încât să găsească și să aplice soluții pentru diminuarea impactului crizei?
A.P.: În Slovacia, Cehia, Ungaria şi mai multe state europene Ministerul Agriculturii a ajutat firmele din sectorul morărit – panificație. Legislaţia aplicată în aceste țări a fost în așa fel gândită încât să susțină producătorii în fața presiunilor venite din partea hipermarketurile. Aici mă refer atât la preţ, cât şi la condiţii de plată şi clauze contractuale.
Ce măsuri pentru accesarea Fondurilor Europene sau ajutoare de stat vor fi deschise pentru sectorul morărit-panificație în perioada imediat următoare?
A.P.: Întrucât Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se apropie de final, accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea și modernizarea sectoarelor nu mai este posibilă. Totuşi, noi am solicitat la MADR ca din economiile realizate de la Schema de ajutor pentru produse de panificaţie să mai aloce buget, prin redistribuire de la alte măsuri. Acest lucru ar putea face posibilă organizarea unei noi sesiuni de depunere de proiecte în toamna acestui an (pentru sectorul de panificaţie). În plus, dacă s-ar aproba propunerea cu creditele pentru achiziţia grâului, ar fi un ajutor excelent pentru sectorul de morărit. În ceea ce privește pregătirea profesională a personalului, nu se pot accesa fonduri europene în perioada următoare.
În noul Program Național de Dezvoltare Rurală vom avea în vedere alocarea sumelor necesare atât pentru sectorul de morărit prin măsura de procesare primară, cât şi printr-o nouă schema de ajutor pentru sectorul de panificaţie şi produse făinoase. Ne dorim în continuare să putem moderniza unităţile existente, dar şi să creăm spații noi de producţie.
În tot răul există și un bine, spune o vorbă românească. Această criză a generat și oportunități în piața panificației?
A.P.: Cred că singura oportunitate pe care a creat-o această criză este apariția unei oferte de forţă de muncă. Foarte mulţi români plecaţi în străinătate s-au întors în ţară și o parte dintre ei se va îndrepta către industria alimentară.
