• Hrișca, ingredientul uitat de lumea modernă, se bucură de o revenire spectaculoasă în consumul din ultimii ani.
• Odată cu creșterea interesului pentru produsele alimentare cât mai sănătoase, hrișca, datorită multiplelor sale calități și beneficii, și-a recăpătat locul bine-meritat în lista ingredientelor naturale de interes.
În ciuda aparenței, Hrișca nu este o cereală, ci o plantă ierboasă ale cărei semințe sunt comestibile. Aceasta se înrudește cu plante precum ștevia creață, rubarba sau măcrișul.
Conform celor mai vechi atestări istorice din jurul anului 6000 î.Hr., hrișca era cultivată în zona Asiei, în China. Ulterior a fost răspândită de mongoli și turci în Europa Orientală, în special în Rusia, iar de acolo a fost preluată și s-a răspândit treptat în partea de est a Europei. În țara noastră, în Bucovina și în anumite zone din Moldova, hrișca rămas de-a lungul timpului o constantă în lista ingredientelor utilizate în alimentație.
Hrișca este des utilizată în bucătăria multor popoare și se bucură în ultimul timp de o popularitate în creștere și în România. Aceasta se datorează și faptului că, deși nu este o cereală, semințele de hriscă întrunesc calitățile făinii integrale de grâu. Mai mult, este dovedit deja faptul că Hrișca este superioară grâului din multe puncte de vedere. Aceasta nu conține gluten, conține mult mai puține glucide și, totodată, cantități mari din amionoacidul esențial lizină, dar și fier, seleniu, calciu și antioxidanți.
Sursă importantă de energie
Hrișca este o sursă grozavă de energie, iar în varianta nedecorticată este și foarte sățioasă.
Semințele de hrișcă au o aromă mai puternică decât cea a grâului, ovăzului sau orezului. Acestea pot fi consumate crude, fierte sau prăjite, simple sau în amestec cu alte ingrediente la prepararea diverselor alimente. Prin prăjire, aroma lor naturală, asemănătoare celei de nucă, devine și mai intensă.
Făina obținută din aromatele semințe de hrișcă se poate utiliza în numeroase preparate. În arhipelagul nipon, alături de orez, celebrii tăițeii japonezi soba din făină de hrișcă fac parte din alimentația de bază. La fel de cunoscute și gustoase sunt produsele galette bretonne, clătitele franțuzești făcute cu făină de hrișcă, supranumită de francezi „blè̀̀ noire”.
Din făina de hrișcă se pot face prăjituri sau biscuiți, putând fi adăugată și în aluaturile pentru pâine specială.
Datorită faptului că nu conține gluten, este utilizată și în combinație cu făinurile obișnuite, atunci când se dorește obținerea unor rezultate speciale la coacerea produselor.
Tăiței soba
De ce este important consumul de hrișcă
Hrișca nu ridică niciun fel de probleme pentru cei care au intoleranță la gluten sau cei care suferă de boala celiacă. De asemenea, este preferată de persoanele care doresc pur și simplu să elimine glutenul din alimentație.
Galette Bretonne
Studiile arată că prin consumul de hrișcă scade nivelul de colesterol și nivelul tensiunii arteriale.
Datorită fitonutrienților pe care îi conține, s-a constatat că hrișca reduce inflamația și fortifică pereții vaselor de sânge, îmbunătățind astfel fluxul sangvin. Prin urmare, consumul de hrișcă previne afecțiunile cardiace prin scăderea nivelului de colesterol.
Datorită fibrelor și a complexului de minerale pe care le conține, îmbunătățește digestia și accelerează recuperarea organismului în urma acțiunii diferiților factori de stres. Având un indice glicemic redus, hrișca poate fi introdusă cu succes în dieta celor care suferă de diabet. Carbohidrații complecși, cu absobție lentă, prezenți în structura semințelor de hrișcă păstrează constant nivelul glicemiei din organism. În plus, consumul de hrișcă menține senzația de sațietate pentru un timp îndelungat, ajutând astfel și la pierderea în greutate.
Bogată în antioxidanți rezistenți la procesul de fierbere, hrișca conține și o cantitate mai mare de proteine per suta de grame față de multe tipuri de cereale, fiind astfel o alegere optimă și în dieta vegetariană.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Reţetă – Bagheta franţuzească
