Grâu modificat genetic pentru îmbunătățirea nutriției

• Într-o epocă în care nutriția adecvată devine din ce în ce mai importantă pentru sănătatea publică, o abordare inovatoare pentru îmbogățirea alimentelor cu elemente nutritive esențiale devine crucială.

În Marea Britanie, unde toată pâinea, cu excepția celei integrale, trebuie să fie îmbogățită cu fier și alte vitamine și minerale, cercetătorii de la John Innes Centre au explorat posibilitatea de a îmbunătăți conținutul de fier al pâinii prin grâu modificat genetic.

Fortificarea făinii de grâu a început în Marea Britanie după cel de-al Doilea Război Mondial, ca răspuns la deficiențele alimentare generate de raționalizare și penurie. Cu toate acestea, carențele în micronutrienți persistă, punând o presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate național. Reglementările britanice din 1998 privind pâinea și făina au impus atunci obligativitatea adăugării de fier, calciu, tiamină (vitamina B1) și niacină (vitamina B3) în făina albă și neagră, iar în prezent, toată pâinea vândută în Regatul Unit – alta decât cea integrală – trebuie să fie îmbogățită.

Grâu modificat genetic

Dar ce înseamnă fortificarea? Deși boabele de grâu sunt natural bogate în fier, marea parte a acestuia se pierde în timpul procesului de măcinare. Făina albă conține în mod obișnuit între 5 mg și 8 mg de fier pe kilogram, ceea ce este puțin pentru nutriția umană. Iar în Marea Britanie, există o obligație legală de a aduce concentrația de fier până la 16,5mg/kg, adăugat sub formă de praf de fier sau săruri de fier.

Prin modificări genetice, cercetătorii britanici au reușit să dezvolte un soi de grâu din care se obține o făină albă cu un conținut de 20 mg/kg de fier, eliminând necesitatea adăugării ulterioare de fier. Mai mult, fierul din această făină este și biodisponibil, fiind într-o formă ușor de absorbit și de utilizat de organismul uman.

Grâu modificat genetic

Cercetarea privind grâul modificat genetic

În cadrul acestui studiu, fierul este introdus genetic în endospermul grâului, care este reținut la măcinarea pentru obținerea făinii albe, deoarece, majoritatea consumatorilor din ziua de azi preferă în continuare pâinea făcută din făină albă.

Făina provenită din grâul modificat genetic pentru a avea conținut ridicat de fier ar putea oferi o soluție eficientă pentru îmbunătățirea aportului de fier în dietă. Acest aspect devine important având în vedere deficiențele semnificative de fier în rândul adolescenților și al femeilor adulte.

În urma unor teste de succes cu grâu bogat în fier cultivat în condiții de seră, oamenii de știință au solicitat Defra (Department for Environment Food & Rural Affairs) să se angajeze într-un experiment în câmp la scară mică, între 2022 – 2024.

Experimentul  este condus de către profesorii Janneke Balk și Cristobal Uauy și se desfășoară pe o suprafață de 50 mp de teren la John Innes Centre din Bawburgh, Norwich. Mai multe generații ale acestui grâu au fost cultivate cu succes în camere de creștere controlate din punct de vedere ecologic; acum testul constă în a vedea dacă aceleași trăsături vor fi prezente în grâul cultivat în câmp, expus la condițiile meteorologice și la agenții patogeni obișnuiți din Marea Britanie.

Un demers ambițios

Grâu modificat genetic

Coordonatorii experimentului afirmă că principalul motiv pentru care au dezvoltat grâul cu conținut ridicat de fier este acela de a contribui la creșterea aportului de fier prin alimentația bazată pe plante – trendul actual – fără a recurge la suplimente chimice de fier.

Potrivit unui studiu realizat de aceștia privind dieta și nutriția, adolescentele au în medie un aport de fier cu 25% sub cel recomandat, în timp ce 54% dintre femeile cu vârste cuprinse între 19 și 64 de ani se află sub acest nivel. De fapt, aportul de fier prezintă o tendință de scădere în ultimul deceniu.

Deși practica fortificării a fost consacrată în legislația britanică în anii 1960, aceasta vine cu mai multe provocări tehnice și organoleptice – cel mai frecvent probleme de fermentație care afectează volumul pâinii, sau modificări de culoare și gust în produsele de panificație depozitate pentru perioade lungi de timp.

În comparație cu metodele tradiționale de adăugare a fierului sub formă de praf sau săruri, grâul modificat genetic nu a prezentat modificări semnificative în culoare, gust sau funcționalitate. Această inovație ar putea aduce beneficii semnificative pentru procesatori, producători și, în cele din urmă, pentru consumatori.

Un subiect încă sensibil

Grâu modificat genetic

Modificarea genetică continuă să fie un subiect controversat, atât unii oameni de știință cât și mulți dintre consumatori nefiind încă pregătiți să adopte această inovație. Cercetătorii se îndepărtează de OMG și dezvoltă în schimb culturi editate genetic. Însă nu toate trăsăturile dezirabile pot fi obținute cu ajutorul editării genetice.

Deși încă departe de a fi disponibil în comerț, grâul modificat genetic este supus testelor în câmp pentru a evalua modul în care se comportă în condiții naturale. Această etapă este esențială pentru a identifica eventualele probleme legate de contaminarea cu grâu nemodificat genetic și pentru a se asigura că produsul final îndeplinește standardele de siguranță alimentară.

În ciuda rezervelor manifestate încă de mulți dintre noi, grâul modificat genetic pentru a îmbogăți conținutul de fier în făină reprezintă o inovație semnificativă, mai ales în condițiile în care nutriția adecvată devine o prioritate la nivel global.

Grâul modificat ar putea aduce beneficii semnificative, contribuind la reducerea deficiențelor de fier și la îmbunătățirea stării generale de sănătate a consumatorului. Cu toate acestea, este important să se continue cercetarea și testarea în vederea garantării siguranței și eficacității acestei tehnologii.

Surse: Improving wheat as a source of iron and zinc for global nutrition​, J. Balk, J. M. Connorton, Y. Wan;
Field trials of high iron wheat reap promising first harvest result​​, Prof. Janneke Balk and Prof. Cristobal Uauy;
FAQs: Planned field trial of high-iron wheat​​, Prof. Cristobal Uauy and Prof. Janneke Balk.

Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă

Citiți pe Arta Albă și: Alergiile alimentare și criza costului vieții

Înscriere la Newsletter

Articole similare

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Instagram

Articole recente

*Prin completarea câmpurilor ești de accord cu prelucrarea datelor cu caracter personal conform GDPR și înscrierea la Newsletter Arta Albă.