• „Dacă nu te dezvolţi permanent, compania moare. N-ai altă şansă, trebuie să te dezvolţi“
Comercializarea produselor românești pe plan internațional reprezintă o cale viabilă de dezvoltare a afacerii, în condițiile în care companiile au stabilitate pe piața internă. Multe întreprinderi naționale au profitat deja de această oportunitate, reuşind în ultimii ani să exporte, cu succes, cantități însemnate de produse cu specific românesc. Astfel, au avut posibilitatea de a se adresa unei clientele extinse și variate, fapt care a condus la creșterea profitului. În plus, comunitățile mari de români din diaspora reprezintă o categorie de consumatori dispuși să achiziționeze produsele care să le aline dorul de acasă.
Cât și cum exportăm produsele românești
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2017, produsele preferate la export se încadrau în clasa „Pâine, prăjituri și produse proaspete de patiserie“. Aceasta includea cozonaci, produse din foietaj și alte specialități (peste 22 de milioane de kilograme). Valoarea exportului era echivalentă cu aproximativ 20% din producția realizată. În ceea ce privește categoria „Biscuiți, pișcoturi, prăjituri și produse conservate de patiserie“, produsele extrudate sau expandate, sărate ori aromatizate au fost exportate în cele mai mari cantități (aproximativ 8 milioane de kilograme, respectiv 17% din producție). Pe de altă parte, produsele cu cea mai scăzută cerere la export au fost cele de franzelărie (37.500 kilograme), reprezentând 0,05% din producția realizată.
Dacă am exporta la fel de mult produsele finite cum exportăm grâul…
Recoltele agricole românești însumează milioane de tone de grâu anual, iar o mare parte din cantitatea totală este livrată către țări din întreaga lume. „Suntem mari producători de grâu, suntem în fruntea ţărilor europene, dar decât să exportăm materie primă, cred că este mult mai bine să exportăm produse procesate, adică făină, paste făinoase, biscuiţi, cozonaci şi alte produse de patiserie“, a declarat, anul trecut, pentru Agerpres, Aurel Popescu, Preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).
Pe de o parte, se dorește ca producătorii naționali să comercializeze în țară o gamă variată de produse, astfel încât consumatorii să regăsească pe rafturile magazinelor cât mai multe branduri autohtone. Pe de altă parte, o abordare extinsă, complementară, presupune exportarea produselor românești. Dezvoltarea afacerii, atât pe plan intern, cât și extern, reprezintă o oportunitate pentru producători de a se dezvolta. Extinderea afacerii pe alte piețe poate avea ca punct de plecare analiza numărului de români stabiliți peste hotare. Diaspora poate reprezenta un public țintă avantajos pentru afacere, deoarece cunoaște și apreciază produsele naționale, cei mai mulți dintre românii din afara țării ducându-le dorul.
O soluție pentru dezvoltarea afacerii
Aspecte de reținut, indiferent de tipul de afacere
Comercializarea produselor pe piețele externe are la bază o decizie de export. Aceasta, la rândul ei, presupune o serie de acțiuni, întreprinse de conducerea companiei: evaluarea capacității de a pătrunde pe o piață externă, stabilirea produselor care vor fi exportate și a modalității de livrare.
Referitor la alegerea produselor destinate exportului, producătorul trebuie să decidă dacă va vinde exact produsul pe care îl produce pentru piața locală sau acesta trebuie modificat, parțial sau total, în funcție de specificul pieței pe care dorește să pătrundă. De exemplu, Gusto a lansat în 2018 gama de pufuleți bio cu fructe doar în cinci țări din cele 32 în care compania este prezentă pe piață.
Producătorul trebuie să aibă în vedere și să ia în calcul disponibilitățile sale tehnologice, financiare, cât și ale forței de muncă necesare unei mai mari productivități. Resursele financiare sunt esențiale pentru ca activitatea de comercializare a produselor peste hotare să se desfășoare cu succes și pe termen lung. Pe lângă bugetul alocat realizării exportului propriu-zis, sunt necesare investiții premergătoare, esențiale pentru analiză și cercetare.
Întocmirea unei strategii generale de export conferă producătorilor o imagine de ansamblu a proceselor și activităților ce urmează a fi puse în practică. Câteva dintre beneficiile unei astfel de strategii sunt: stabilirea și monitorizarea cheltuielilor, reducerea potențialelor riscuri, alegerea celor mai potrivite căi de pătrundere pe piața externă, maximizarea profitului, anticiparea și/sau soluționarea problemelor care ar putea apărea etc.
Implicarea statului în exportul produselor românești
Deși putem identifica destui producători români care exportă o parte a gamei lor de produse, totuși, la noi, această posibilitate de dezvoltare nu constituie o tentație și nici o tendință puternică. Ba chiar, în general, există o reticență a antreprenorilor de a face export. În acest sens, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (IMM), Ştefan Radu Oprea, afirma că România se află la „sub jumătate din media Uniunii Europene cu privire la numărul firmelor care exportă“. Declarația acestuia, evocată în cadrul evenimentului „International Business Forum“ (septembrie, la București), a fost completată cu evidențierea faptului că unul dintre obiectivele ministerului menționat îl reprezenta recâştigarea pieţelor internaţionale unde produsul românesc este cunoscut pentru calităţile sale.
Exportul reprezintă principala formă de internaționalizare a României, este una dintre concluziile studiului „Dezvoltare prin internaționalizare: opțiuni pentru România“, realizat în 2019 de un grup de economiști din cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale din București și cercetători ai Institutului Ludwig von Mises România.
Pentru a susține exinderea companiilor românești la nivel internațional, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a investit peste 70 de milioane de lei într-un program de internaţionalizare. Scopul acestui proiect este de a spori vizibilitatea producătorilor români pe pieţele regionale şi internaţionale şi de a crea un context favorabil exportului de produse românești în lume.
Mai mult decât atât, ajutorul financiar primit de la Uniunea Europeană (fondurile europene) reprezintă un real sprijin pentru antreprenorii care plănuiesc să pășească în afara granițelor țării.
Fostul Ministru al IMM, Ştefan Radu Oprea, era de părere că beneficiarii finanţărilor de tip Start-Up Nation vor fi viitorii exportatori ai României. Realitatea demonstrează însă că drumul de la o firmă nou înființată, prin programul Start-Up Nation, până la o firmă capabilă să facă export este foarte lung și complicat. Pentru a-l înlesni, ar fi nevoie de o mai mare implicare a statului român. Câteva acțiuni simple ar însemna un real sprijin pentru firmele doritoare să exporte. De pildă, țara noastră ar trebui să fie prezentă la toate târgurile externe, unde pot fi promovate produsele românești. Standurile noastre sunt însă aproape inexistente la expozițiile internaţionale. România ar trebui să aibă, în acest sens, o politică exprimată coerent, pentru a insufla pieței externe încrederea în produsele fabricate la noi. De exemplu, cu banii cheltuiți de statul român pentru crearea unei frunze (celebra frunză a Elenei Udrea, în valoare de sute de mii de euro), se putea participa, cu siguranță, la multe evenimente internaționale. Vizibilitatea producătorilor români pe piețele externe reprezintă și un ajutor acordat economiei românești, însă aceasta trebuie susținută de instituții competente ale statului.
Nicoleta Banu, redactor Arta Albă
