Eliminarea grăsimilor trans din alimentație la scadență

• Grăsimile trans sunt de multă vreme în vizorul organizațiilor internaționale abilitate să implementeze reglementări pentru o alimentație sănătoasă.
• În mai 2018, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) lansa un apel pentru eliminarea globală a grăsimilor trans produse la nivel industrial (iTFA)
până în 2023.

La vremea respectivă a fost publicată și o hartă  strategică pentru ca țările să pună în aplicare eliminarea promptă, completă și susținută a iTFA din industria alimentară.

Grăsimile trans sunt cel mai rău tip de grăsimi pe care le puteți consuma. Majoritatea grăsimilor trans se obțin printr-un proces industrial care adaugă hidrogen la uleiul vegetal, ceea ce face ca uleiul să devină semisolid la temperatura camerei. Sunt cunoscute sub numele de acid gras trans produs industrial (iTFA) sau ulei parțial hidrogenat (PHO), cum îl regăsim pe lista de ingrediente a produselor alimentare din magazine.

Există și grăsimile trans naturale care sunt produse de bacteriile din intestinul rumegătoarelor (bovine, caprine, ovine), produsele lactate și din carne derivate din acestea conținând cantități mici de grăsimi trans.

Utilizarea iTFA a crescut începând cu anii 1950, deoarece este o grăsime ieftină și are un termen de valabilitate lung. Folosirea iTFA ca ingredient a luat amploare începând cu anii 1960, când industria alimentară a început să înlocuiască grăsimile animale cu iTFA, ca urmare a recomandărilor de sănătate publică de a reduce consumul de grăsimi saturate, cum ar fi cele conținute de unt.

Cu toate acestea, în prezent sunt disponibile opțiuni mai sănătoase, iar iTFA poate fi înlocuită fără costuri suplimentare sau modificări în gustul produselor. Și asta și pentru că aceste grăsimi nu au niciun beneficiu cunoscut pentru sănătate, nu există nicio cantitate sigură pentru consum și sunt un factor declanșator important în ceea ce privește bolile cardiovasculare și accidentele vasculare cerebrale la nivel mondial.

Eliminarea grăsimilor trans din alimentație la scadență

Riscuri majore pentru sănătate

Alimentele cu un conținut ridicat de grăsimi trans sunt, printre altele, margarina, floricelele de porumb pentru microunde, pizza congelată, produse de patiserie precum prăjituri, fursecuri, plăcinte, aluatul congelat sau refrigerat, produsele de tip fast food sau prăjite.

Un aport ridicat de grăsimi trans crește riscul de deces cu 34% . Pentru fiecare procent mai mare de 1% de energie zilnică obținută din grăsimi trans, mortalitatea prin boli coronariene crește cu 12%. Conform statisticilor, eliminarea la nivel mondial a iTFA va salva aproximativ 17,5 milioane de vieți în următorii 25 de ani și va preveni apariția unor boli cronice care pot fi evitate.

În ultimii ani s-au înregistrat progrese substanțiale în vederea eliminării iTFA din alimente la nivel mondial, ceea ce va proteja 3,5 miliarde de oameni de această substanță toxică. În pofida acestor eforturi, mai sunt multe de făcut.

Deși nu există un nivel sigur de consum de grăsimi trans, Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca aportul total de grăsimi trans să nu depășească 1% din aportul total de energie, ceea ce se traduce prin mai puțin de 2,2 g pe zi pentru o dietă de 2.000 de calorii.

Astfel, pentru a proteja populația globală de riscurile consumului de grăsimi trans, OMS a solicitat, încă din 2018, eliminarea globală a grăsimilor trans industriale până în 2023, prin inițiativa REPLACE.

 Inițiativa REPLACE

REPLACE acoperă șase mari direcții de abordare a problemei iTFA și anume:
• revizuirea surselor de grăsimi trans alimentare produse la nivel industrial și a contextului pentru schimbarea necesară a politicilor de obținere a acestora;
• promovarea înlocuirii grăsimilor trans produse la nivel industrial cu grăsimi și uleiuri mai sănătoase;
• crearea cadrului legislativ sau adoptarea de măsuri de reglementare pentru a elimina grăsimile trans produse la nivel industrial;
• evaluarea și monitorizarea continuă a conținutul de grăsimi trans din produsele alimentare și semnalarea oricăror schimbări în consumul de grăsimi trans în rândul populației;
• sensibilizarea factorilor de decizie politică, producătorilor, furnizorilor și consumatorilor cu privire la impactul negativ al grăsimilor trans asupra sănătății;
• impunerea  respectării politicilor și a reglementărilor adoptate.

Mai mult de 40 de țări au acum implementate „cele mai bune practici” în materie de grăsimi trans, politici de eliminare a grăsimilor nocive încă în uz, protejând circa 1,4 miliarde de oameni din întreaga lume.

În 2021, Brazilia, Peru, Singapore, Turcia, Marea Britanie și Uniunea Europeană au introdus toate astfel de măsuri. Filipine este printre primele țări cu venituri medii scăzute care au adoptat politici de eliminare a grăsimilor trans din alimente; alte țări care au făcut acest lucru includ Bangladesh, India și Ucraina.

Tot mai multe state iau măsuri

Până în iunie 2023, vânzarea de alimente cu mai mult de 2 g la 100 g sau 100 ml de iTFA va fi interzisă în Filipine. Circulara interzice fabricarea, utilizarea, importul, distribuirea și vânzarea  de alimente, ingrediente și produse procesate preambalate  care conțin atât ulei parțial hidrogenat (PHO) cât și un conținut ridicat de TFA.

Eliminarea grăsimilor trans din alimentație la scadență

De asemenea, Emiratele Arabe Unite  au anunțat recent că își propun să reducă consumul mediu de sare cu 30% și să elimine grăsimile trans din alimentație până în 2030.

Potrivit OMS, înlocuirea iTFA cu uleiuri și grăsimi mai sănătoase este „rentabilă și fezabilă, și poate fi realizată fără a schimba gustul alimentelor sau costul acestora pentru consumator”.

Companiile producătoare din industria alimentară și a materiilor prime sprijină astfel de reglementări, iar unele companii chiar au devansat legislația, eliminând din produsele lor grăsimile nocive.

„Eliminarea acizilor grași trans produși la nivel industrial este o politică de nutriție directă care va preveni atacurile de cord, va salva sute de mii de vieți, va proteja toți consumatorii, va reduce inegalitățile în materie de sănătate și va reduce presiunea asupra costurilor deja tensionate ale sistemele de sănătate”, sublinia directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă

Citiți pe Arta Albă și: Eritritolul – potențial risc pentru sănătate

Înscriere la Newsletter

Articole similare

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Instagram

Articole recente

*Prin completarea câmpurilor ești de accord cu prelucrarea datelor cu caracter personal conform GDPR și înscrierea la Newsletter Arta Albă.