• În orice colț al Europei te-ai afla, există un desert tradițional fără de care oamenii locului nu și-ar putea imagina masa de Crăciun. Diversitatea deserturilor tradiționale, cu arome și gusturi unice, fiecare purtând simboluri care perpetuează semnificația vechilor ritualuri, ar putea fi o sursă de inspirație care să completeze vitrinele cofetăriilor românești cu produse inedite din culturile altor popoare.
Bolo Rei (Prăjitura Regelui) – Portugalia
Roscade Reyes (Inelul Regelui) – Spania
La Bûche de Nöel (Buturuga de Crăciun) – Franța
Kransekake (Prăjitura coroană) – Norvegia
Vínarterta (tort vienez) – Islanda
Saffransbullar (Chifle cu șofran) – Suedia
Joulutorttu (tarta de Crăciun sau tarta Stea) – Finlanda
Irish Christmas Cake (tort irlandez de Crăciun) – Irlanda
Drømmekage (tortul de vis) – Danemarca
Cougnoux (Pâinea lui Isus) – Belgia
Kersttulband (turbanul Crăciunului) – Olanda
Chräbeli (Prăjitura anason) – Elveția
Panettone – Italia
Fritule (Gogoşi) – Croația, Bosnia-Herțegovina
Chritsmas Pudding (Budinca de Crăciun) – Marea Britanie
Dresdner Stollen – Germania, Austria
Štedrák (Plăcinta generoasă) – Slovacia
Kutia (Budincă din cereale) – Belarus
Vanocka (Colacul de Crăciun) – Cehia
Perekladanets (Prăjitura stratificată) – Ucraina
Piparkūkas, Piparkoogid (Prăjitura cu piper) – Letonia, Estonia
Šakotis (Tortul copac stufos) – Lituania
Makowiec (Cozonac cu mac) – Polonia
Česnica, Koledna pitka (Pâinea care se împarte) – Serbia – Muntenegru, Bulgaria – Macedonia
Melomakarona (Prăjiturele de Crăciun cu miere şi nucă) – Grecia
Beigli, Potica (Ruladă cu nucă) – Ungaria, Slovenia
Cozonac – România, Moldova
Bolo Rei (Prăjitura Regelui) – Portugalia
Roscade Reyes (inelul Regelui) – Spania
Bolo Rei-Prăjitura Regelui se mănâncă între Crăciun și 6 ianuarie, Ziua celor Trei Magi. Are forma unei coroane și este decorată cu fructe confiate și nuci, simbolizând darurile oferite pruncului Isus de cei Trei Magi. Bolo Rei este umplută cu nuci, fructe uscate și confiate, dar în ea este ascunsă și o păstaie de fasole fava. Legenda spune că un brutar isteț a găsit această soluție pentru a alege care dintre cei trei magi să ofere darurile pruncului Isus. În prezent, meseanul care găsește păstaia este obligat să pregătească prăjitura pentru anul următor.
În Spania prăjitura tradițională se numește Rosca de Reyes și este similară cu cea din Portugalia. Doar că poate fi simplă sau cu cremă și se obișnuiește ca în desertul tradițional să fie ascunsă și o figurină reprezentându- l pe pruncul Isus. Cel care găsește figurina este proclamat regele sau regina zilei, iar cel care dă peste păstaie este obligat să plătească prăjitura.
La Bûche de Nöel (Buturuga de Crăciun) – Franța
Desertul franțuzesc tradițional servit de Crăciun este o ruladă din pandișpan acoperită cu cremă de unt și ciocolată sau cafea, decorată asemănător cu scoarța unei buturugi ce încălzește căminul în seara de Crăciun și acoperită cu zahăr pudră, ca o zăpadă proaspăt ninsă. Pentru decor se mai
folosesc fructe de pădure, crenguțe ori ciupercuțe realizate din bezea, iceing sau marțipan. Denumirea La Bûche de Nöel a fost atribuită desertului de Crăciun abia în prima jumătate a secolului XX, când în Franța nu se mai obișnuia încălzirea cu lemne.
Kransekake (Prăjitura coroană) – Norvegia
O piesă spectaculoasă pe masa de Crăciun, prăjitura norvegiană seamănă cu un turn, de aceea se mai numește și Prăjitura Turn. Aluatul se prepară din migdale, zahăr pudră și albușuri și este ceva mai aspru decât marțipanul. Kransekake este rezultatul suprapunerii piramidale a unor inele de aluat coapte în forme rotunde de dimensiuni diferite. Inelele sunt unite cu glazură, iar decorațiunile tradiționale includ panglici, bomboane, alte dulciuri de dimensiuni mici, dar și stegulețe norvegiene. În Norvegia, Kransekake este servit și cu ocazia altor zile de sărbătoare: aniversări, nunți.
Vínarterta (tort vienez) – Islanda
O rețetă păstrată din 1875, Vínarterta, este o prăjitură deosebit de rafinată, formată din șapte straturi de foi fine parfumate cu vanilie și umplute cu fructe (de obicei prune sau zmeură), glasată cu cremă de unt, vanilie și migdale. Realizarea unei Vínarterta este o artă. Prăjitura se mănâncă abia la câteva zile după ce a fost preparată, pentru a lăsa fructele și aromele să se întrepătrundă.
Saffransbullar (Chifle cu șofran) – Suedia
În tradiția suedeză, sărbătorile dedicate Crăciunului încep cu Festivalul Sf. Lucia, în 13 decembrie. În unele reprezentări, Sf. Lucia apare ca o tânără purtând pe cap o coroniță de plante verzi, împodobită cu lumânări aprinse și având în mâini o tavă cu Saffransbullar. Chiflele din aluat dulce aromate cu șofran și stafide negre au o formă ce amintește de o pisică încolăcită și poartă numele „lussekatter“ (pisicile Luciei). Șofranul este folosit intens în bucătăria suedeză unde fiecare gospodină se laudă cu propriile secrete pentru cele mai pufoase și mai savuroase Saffransbullar.
Joulutorttu (tarta de Crăciun sau tarta Stea) – Finlanda
Tradiționalele Joulutorttu sunt produse din foietaj în forma unor elice de moară de vânt și umplute cu gem de prune. Uneori, acestea au și alte forme și sunt umplute cu gem de mere. Numele Joulutorttu se traduce ca Tarta de Crăciun („torttu“ înseamnă tartă), dar desertul este cunoscut și ca Tarta Stea. Tradițional, aluatul Joulutorttu se prepară cu unt și brânză dulce (quark).
Irish Christmas Cake (tort irlandez de Crăciun) – Irlanda
În Irlanda există sute de rețete de tort de Crăciun. În toate cazurile însă este vorba despre un blat bogat în arome, ușor picant, plin de fructe și nuci, care se coace cu șaseopt săptămâni înainte de Crăciun și care este apoi „hrănit“ în mod regulat cu whiskey, până în ziua cea mare. Finisajul se face de obicei cu glazură de marțipan sau cu glazură albă de unt și zahăr pudră. Crăciunul, în Irlanda, nu poate fi sărbătorit fără acest desert bogat în fructe, cu adaos generos de alcool.
Drømmekage (tortul de vis) – Danemarca
În daneză Crăciunul este denumit Jul (un vechi cuvânt nordic pentru festivitate) și este considerat cea mai mare sărbătoare. Pe durata Sărbătorilor de Iarnă, de pe mesele danezilor nu lipsește delicatesa numită Drømmekage, un „vis dulce“, așa cum arată și numele. Blatul este aerat, bogat aromat cu vanilie, iar toppingul cu gust de caramel și cocos este dens și moale. Provenind din regiunile de nord ale țării, Tortul de vis a devenit favoritul meselor de Crăciun abia din a doua jumătate a secolului XX.
Cougnoux (Pâinea lui Isus) – Belgia
Belgienii, mai ales cei din Flandra, pregătesc de Crăciun o brioșă specială numită- Pâinea lui Isus. Cougnoux, prin forma sa, amintește de pruncul sfânt și se prepară din aluat dulce care conține făină, ouă, lapte, drojdie, stafide și zahăr. Brioșa pare că își are originile în provincia Hainaut din vestul Belgiei, dar Pâinea lui Isus este acum răspândită pe întreaga zonă de sud a Țărilor de Jos. Felul în care este decorată diferă de la o provincie la alta: cu mici rondele din argilă, cu incizii ornamentale, cu flori, figurine de zahăr etc.
Kersttulband (turbanul Crăciunului) – Olanda
De Crăciun, familiile olandeze prepară des o prăjitură de modă veche, de forma unui turban. Cu gust bogat de unt, dulce și plină de fructe uscate, prăjitura este servită în felii generoase oaspeților în perioada Sărbătorilor. Pentru a-i da un aer festiv, este decorată cu cireșe confiate.
Chräbeli (Prăjitura anason) – Elveția
Chräbeli sau Prăjitura anason este printre cele mai bune produse cu care se laudă Elveția de Crăciun. Prăjitura, sub forma fructelor de anason stelat, se face și se vinde doar în perioada Sărbătorilor de Iarnă. Principalul ingredient este anasonul, a cărui aromă este mai intensă în aerul rece de iarnă. Se mai folosesc ouă, zahăr pudră, sare, făină și Kirsch (rachiu de cireșe). Pe lângă
Chräbeli, în Elveția, se bucură de succes și alte sortimente de dulciuri de Crăciun: Brunsli (negrese elvețiene), Zimtsterne (steluțe cu scorțișoară), Kokosmacarönli (macarons cu cocos) sau Basler Läckerli (biscuiți aromați).
Panettone – Italia
Când vine vorba despre prăjitura tradițională, italienii vor avea mereu Panettone. Provine din Milano, are un gust dulce, de drojdie, și o formă distinctivă de cupolă de catedrală. Pentru preparare e nevoie însă de pricepere și răbdare. În mod tradițional, este umplut din belșug cu stafide și fructe confiate. Panettone pare a avea origini îndepărtate, chiar de pe vremea Imperiului Roman, când vechii romani îndulceau cu miere un fel de aluat dospit.
Fritule (Gogoşi) – Croația, Bosnia-Herțegovina
În Croația, cel mai bun mod de a-ți încânta oaspeții la masa de Crăciun este să le oferi fritule. Fritule sunt niște bile de aluat, cât să încapă odată în gură, aromate cu coajă de lămâie și portocală, rachiu de struguri (loza, în croată) și/sau rom negru și presărate cu zahăr pudră.
Chritsmas Pudding (Budinca de Crăciun) – Marea Britanie
Budinca de Crăciun este nelipsită în Marea Britanie în perioada sărbătorilor de iarnă. Rețeta tradițională seamănă mult cu o prăjitură cu fructe, cu deosebirea că se fierbe, nu se coace. Are în compoziție o mulțime de fructe uscate, stafide, nuci, cireșe, legate cu un amestec de ou și seu. Uneori e însiropată cu zahăr rafinat, alteori cu melasă și aromată cu scorțișoară, nucșoară, cuișoare, ghimbir și alte mirodenii. Budinca se prepară în duminica dinainte de Advent (cu patru săptămâni înaintea Crăciunului) și se lasă la maturat fără riscuri, întrucât are un conținut ridicat de alcool. Înainte de secolul XIV, Budinca de Crăciun era un preparat moale din carne de vită sau oaie cu fructe uscate, vin și condimente.
Dresdner Stollen – Germania, Austria
Cel mai faimos cozonac tradițional în Germania este cel din Dresda, vândut și la Striezelmarkt, cel mai vechi târg de Crăciun din Germania. Cozonacul produs în Dresda se remarcă printr-un sigiliu special, aplicat pe ambalaj, ce îl reprezintă pe regele Augustus al II-lea cel Puternic. De menționat că rețeta stollenului oficial o știu doar 150 de brutari din Dresda. În oraș are loc în fiecare an Stollenfest, sărbătoarea istorică dedicată
cozonacului tradițional. Stollenul de Dresda a fost menționat pentru prima dată într-un document oficial în anul 1474, în meniul spitalului creștin Sf. Bartolomeu și era pregătit dintr-un aluat dulce, doar din făină, drojdie, apă și umplut cu fructe.
Štedrák (Plăcinta generoasă) – Slovacia
În slovacă, Štedry, cuvântul de la care se trage denumirea acestui desert tradițional, înseamnă generos, iar numele face trimitere la bogata umplutură, din patru straturi diferite (gem de prune, mac, nuci și brânză de vaci), întinse cu dărnicie pe două straturi subțiri din aluat dospit. Plăcinta a fost folosită pentru că se credea că are proprietăți miraculoase. Acum, se prepară doar pentru masa de Crăciun, iar umplutura pusă cu generozitate semnifică belșug și fertilitate.
Kutia (Budincă din cereale) – Belarus
Crăciunul în Belarus este o sărbătoare mai puțin importantă decât Revelionul, reminiscență a vremurilor de ocupație sovietică. Totuși, de Crăciun, în Belarus se prepară o budincă dulce din cereale (asemănătoare cu o colivă). În mod tradițional, Kutia este primul fel din cele 12 servite la cina de Crăciun numită și Cina Sfântă.
Vanocka (Colacul de Crăciun) – Cehia
Cu mulți ani în urmă, Vanocka putea fi coaptă numai de un brutar maestru al breslei. Rețeta este asemănătoare celei folosite pentru colaci împletiți în țări din Europa de Est. Să faci Vanocka nu e deloc simplu, de aceea o dată stabilite niște reguli de preparare, împletire și coacere, acestea trebuie respectate strict pentru a asigura reușita produsului final. Gospodina care frământă aluatul trebuie să poarte șorț alb și batic, nu are voie să vorbească și ar trebui să țopăie pe lângă aluat în timp ce acesta dospește. Un alt obicei vechi cere ca în aluat să fie ascunsă o monedă. Cel care o găsește va avea un an bun. În schimb, o Vanocka arsă sau ruptă e semn rău.
Perekladanets (Prăjitura stratificată) – Ucraina
Numele acestei prăjituri se referă la cele patru straturi subțiri de aluat dulce cu drojdie peste care se întind diverse umpluturi ca mac, curmale, caise, nuci sau pur și simplu un amestec de zahăr și scorțișoară. Bogată și îndestulătoare, această prăjitură este similară cu tortul rusesc de sărbători. În Ucraina, sărbătorile Crăciunului se țin după calendarul iulian, așadar încep în 6 ianuarie și se încheie în 19 ianuarie.
Piparkūkas, Piparkoogid (Prăjitura cu piper) – Letonia, Estonia
Piparkūkas în Letonia sau Piparkoogid, în Estonia este un biscuite maroniu, subțire, crocant și aromat cu ghimbir, cuișoare, nucșoară, piper, ienibahar, coriandru, cardamon și scorțișoară. De remarcat că o asemenea simfonie de condimente nu se mai regăsește în niciun preparat din bucătăria letonă. Crăciunul în această țară este de
neimaginat fără tăvile pline de Piparkūkas din fiecare cămin. În Estonia se pregătesc prăjiturelele cu ghimbir, iar cafenelele din toată țara înlocuiesc în perioada Sărbătorilor de Iarnă biscuiții obișnuiți cu aromata turtă dulce.
Šakotis (Tortul copac stufos) – Lituania
Nu există nuntă, botez, aniversare, Paște sau Crăciun fără Šakotis în Lituania. Acesta se prepară din unt, ouă, făină, zahăr și smântână și se coace în cuptor sau la foc, asemenea unui kurtos kolacs. O formă de metal conică este învelită în aluat, iar după ce se pune deasupra focului, în timp ce forma metalică se rotește, cu un polonic se lasă să picure peste aluat, strat după strat, o cocă ceva mai subțire. Este un desert greu de făcut în casă, iar patiserii care o pregătesc păstrează cu strășnicie rețeta care se pare că datează din secolul al XV-lea.
Makowiec (Cozonac cu mac) – Polonia
Se spune că în Polonia fiecare bunicuță trebuie să coacă atâția cozonaci cu mac câți nepoți are, pentru că altfel aceștia se vor bate pentru fiecare felie. Makowiec se face din aluat dospit, umplut cu mac și rulat. Pentru umplutură se pun semințele de mac la înmuiat în lapte o noapte întreagă, iar dimineața se macină fin. Alături de mac, alte câteva ingrediente asigură savoarea acestui
preparat nelipsit de Crăciun de pe mesele polonezilor: stafide albe sultanas, migdale tocate, coajă de lămâie, de portocală, vanilie și zahăr.
Česnica, Koledna pitka (Pâinea care se împarte) – Serbia – Muntenegru, Bulgaria – Macedonia
Česnica este o pâine ceremonială rotundă, preparată din făină de grâu care se coace în seara de Ajun sau chiar în dimineața de Crăciun de către capul familiei sau gospodina casei. În unele zone, apa pentru aluat se aduce în ziua de Crăciun, înainte de răsărit, de la un izvor sau o fântână curată și se aruncă în ea un pumn de cereale. În alte zone, în ziua de Ajun, rudele apropiate se așază la masă, învârt Česnica de trei ori, după care o împart între rude așa încât fiecare să primească o bucată. În Bulgaria Nașterea lui Isus se sărbătorește după calendarul gregorian, în 25 decembrie. Koledna pitka se servește de Crăciun sau Anul Nou, iar aspectul ei diferă în funcție de forma în care s-a copt. Important însă e să se poată desface ușor în bucăți care să fie împărțite celor adunați în jurul mesei de sărbătoare. În pâine se ascunde o monedă, iar cel care o găsește se spune că va
avea noroc în tot anul ce urmează.
Melomakarona (Prăjiturele de Crăciun cu miere şi nucă) – Grecia
Melomakarona, împreună cu Kourabiedes (un fel de cornulețe cu nucă), reprezintă desertul cel mai răspândit în perioada sărbătorilor de Crăciun. Au formă de ou și sunt făcute din făină, ulei de măsline și miere. Aluatul parfumat cu coajă de portocală este rulat și umplut cu nucă măcinată, iar după ce cornulețele s-au copt, sunt scufundate câteva secunde într-un sirop fierbinte din miere, zahăr, cuișoare și scorțișoară dizolvate în apă. În final, sunt rostogolite prin nucă tocată sau măcinată.
Beigli, Potica (Ruladă cu nucă) – Ungaria, Slovenia
Beigli este un dulce specific în Ungaria, omniprezent în perioada Crăciunului. În forma sa tradițională, este o ruladă cu umplutură bogată de nucă sau mac, dar și cu pireu de castane sau chiar Nutella în variantele sale mai moderne. Beigli a devenit un desert obișnuit de Crăciun în perioada Monarhiei Austro-Ungare. Potica, prăjitura tradițională din Slovenia, se prepară numai la ocazii deosebite, cum ar fi Crăciunul și Paștele. Desertul a fost menționat oficial pentru prima dată în secolul al XVI-lea, în prima carte de bucate publicată în limba slovenă.
Cozonac – România, Moldova
La vremea Crăciunului, femeile din România prepară cozonac cu diverse umpluturi. Mirosul cozonacului îmbată simțurile în Ajunul Crăciunului, când rudele și prietenii pornesc la colindat.
