• Fragmente carbonizate dintr-o pâine coaptă acum 14.500 de ani într-un cuptor din piatră au fost găsite într-un sit preistoric din nord-estul Iordaniei. Descoperirea le oferă cercetătorilor o ipoteză surprinzătoare: oamenii făceau pâine, un important reper în istoria hranei, cu mii de ani înainte de a se apuca de agricultură, concluzionează arheologii.
Descoperirea făcută publică de curând demonstrează că populaţia de vânători din Mediterana de Est deţinea tehnica fabricării pâinii mult mai devreme decât se crezuse până acum, cu 4.000 de ani înainte de a se dezvolta obiceiul cultivării plantelor. Pâinea descoperită, cel mai probabil coaptă fără drojdie şi asemănătoare unei lipii, era realizată din cereale sălbatice precum orzul, alacul (specie de grâu cultivat din timpuri preistorice, n.red) sau ovăzul, precum şi din tuberculi de la un strămoş al papirusului de apă, care erau măcinate şi transformate în făină.
Această tehnică a coacerii pâinii a fost dezvoltată de cultura Natufi, caracterizată printr-un stil de trai mai degrabă sedentar decât nomad, şi a fost descoperită la situl arheologic din Deşertul Negru, în nord-estul Iordaniei. „Descoperirea pâinii la un sit de o asemenea vechime este un lucru excepţional“, a spus Amaia Arranz-Otaegui de la Universitatea din Copenhagen, cercetător postdoctoral în arheobotanică şi autoarea principală a cercetării publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Arranz-Otaegui spune că, până acum, originile pâinii au fost asociate cu primele societăţi care se ocupau de agricultură şi cultivau cereale şi legume.
Cea mai veche descoperire anterioară a existenţei pâinii are 9.100 de ani şi a fost realizată la un sit din Turcia.
„Acum trebuie să evaluăm dacă există o relaţie între fabricarea pâinii şi originile agriculturii“, mai spune Arranz-Otaegui. „Este posibil ca pâinea să fi reprezentat o motivaţie pentru a cultiva şi a face agricultură, dacă aceasta a devenit un aliment dorit şi căutat“.
Dovezile găsite în sit confirmă ipoteza conform căreia cultura Natufi avea o dietă bazată pe carne şi plante. Căminele rotunde, la nivelul solului, confecţionate din piatră de bazalt şi măsurând circa un metru în diametru, erau plasate în mijlocul colibelor. Arranz-Otaegui spune că cercetătorii încearcă acum să recreeze cea mai veche pâine şi au reuşit să obţină făină din tuberculii folosiţi în reţeta preistorică.
Cercetarea a pornit de la 24 de rămășite calcinate dintr-un fel de lipie produsă acum 14.400 de ani. Probabil că acea pâine coaptă arăta ca o lipie și avea gust în genul pâinii multi-cereale din zilele noastre, spun cercetătorii.
Rămășițele calcinate au fost analizate la cele mai performante microscoape electronice și au ieșit la iveală urme de măcinare, cernere și frământare.
Făina o făceau din grâu și/sau secară sălbatică și adăugau rădăcini zdrobite ale altor plante. Se adăuga apă pentru a face aluatul care era apoi copt pe pietre puse la foc.
Procesarea era extrem de dificilă, oamenii utilizau doar cereale sălbatice, iar „prepararea se făcea prin procedee care necesitau muncă și operaţii, precum depănușarea, măcinarea cerealelor, apoi frământarea și coacerea”, spune Dorian Fuller, de la University College London citat de The Telegraph.
