• Finanţările nerambursabile, atât pentru firmele tip „start-up”, cât şi pentru firmele cu activitate în derulare, reprezintă o premisă certă de dezvoltare, în domenii variate, orientate în mod preponderent spre producţie şi prestări de servicii.
Cum realizăm un proiect de finanțare nerambursabilă?
În funcţie de tema de proiectare, realizarea prezintă diferenţe, dar se poate generaliza, considerând faptul că, în principiu, cam toate proiectele includ fie construcţii / modernizări de clădiri, fie achiziţii de utilaje / echipamente tehnologice şi mijloace de transport, fie ambele tipuri de investiţii. Modalitatea fizică de realizare depinde în mod exclusiv de firma de consultanţă, de cum se concepe proiectul, deşi există anumite tipare impuse sau prevederi minimale pe care trebuie să le conţină fiecare proiect.
Probleme deosebite în promovarea unui proiect de finanțare nerambursabilă
În mod intrinsec, probleme deosebite nu există, deşi fiecare proiect prezintă o anumită specificitate, în funcţie de natura beneficiarului şi de tema de proiectare, care, de multe ori, nu reflectă posibilitatea concretă de abordare, în sensul eligibilităţii. Astfel, pot să apară probleme la unele tipuri de proiecte care necesită documente emise de anumite instituţii ale statului şi care, deşi sunt reglementate prin formate sau proceduri, nu sunt emise în mod corespunzător, fapt care generează întârzieri semnificative în finalizarea documentaţiei.
Un proiect elaborat în mod corect din toate punctele de vedere (tehnic, financiar), bine documentat, fundamentat, logic şi coerent, în mod principial nu ar trebui să prezinte probleme referitoare la eligibilitate.
Exemple de proiecte care au creat probleme în elaborare
Elaborarea unui proiect de finanţare nerambursabilă nu reprezintă o activitate profesională facilă, cu atât mai mult cu cât, în mod parţial, aceasta se bazează pe soluţii propuse de proiectanţi tehnici, care, de multe ori, tratează în mod incomplet sau superficial documentaţia pe care o elaborează. Aceasta generează mari probleme de elaborare şi finalizare a unui proiect, însă, din acest punct de vedere, am învăţat cu toţii în firma pe care o reprezint şi noţiuni destul de evoluate de arhitectură, rezistenţă sau construcţii, fapt care ne-a permis în timp să observăm din vreme anumite greşeli sau forme incomplete aferente părţii tehnice.
În general, proiectanţii sau colectivele de proiectare nu alocă suficient timp anumitor lucrări (mai mult sau mai puţin complexe), nu le realizează în acord cu legislația în vigoare – cerinţe, formate – şi atunci, în mod evident, se ajunge la reluări sau completări care necesită timp. Ca firmă de consultanţă, nu ne putem substitui competenţelor tehnice ale unui arhitect sau proiectant de instalaţii funcţionale, de exemplu, soluţia propusă fiind necesar a le reveni în totalitate. Au existat şi există însă numeroase situaţii în care am sesizat inadvertenţe tehnice şi de corelare a datelor în aceste documentaţii, fapt care, repetăm, conduce la blocaje şi întârzieri în finalizare.
Un exemplu concret de eroare într-un proiect chiar din domeniul panificaţiei – patiseriei ar fi: după refaceri succesive ale documentaţiei tehnice, un proiectant a prezentat anumite spaţii interioare ale unei clădiri (aceleaşi spaţii) cu denumiri diferite, până şi titlul proiectului era diferit în mai multe segmente ale proiectului. Şi devizele de lucrări prezentau nereguli. Recomandăm beneficiarilor să selecteze cu mare atenţie firma de proiectare tehnică şi chiar firma de consultanţă cu care îşi propun să lucreze.
♦ Ovidiu Dogaru,
Consultant în elaborarea de proiecte cu fonduri nerambursabile