• Tate & Lyle analizează punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și îngrijorările de pe piața europeană de panificație din prezent.
Un studiu de consum realizat de Tate & Lyle arată că aproape jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani din Marea Britanie și din Europa mănâncă zilnic un produs de panificație dulce sau sărat, în timp ce numai o treime dintre consumatorii cu vârsta de 34 de ani și peste face același lucru.
În timp ce majoritatea consumatorilor britanici și europeni consideră că produsele de panificație sunt un aliment de bază zilnic, aceștia nu le achiziționează doar de dragul carbohidraților. În special consumatorii mai tineri sunt interesați de beneficiile pentru sănătate, ceea ce determină popularitatea unor segmente particulare de produse de panificație.
Iar introducerea legislației HFSS în Marea Britanie și revizuirea Nutri-Score au accentuat și mai mult nevoia de produse cu un conținut mai scăzut de grăsimi, zahăr și sare, arată studiul companiei Tate & Lyle.
Date importante care modelează piața de panificație
Având în vedere că se estimează că piața de panificație va ajunge la 272 de miliarde de dolari până în 2027, aceasta este o oportunitate uriașă pe care toate părțile interesate – de la producătorii majori la artizanii independenți – nu își pot permite să o ignore.
Noul raport Tate & Lyle’s Bakery Digest oferă posibilitatea de a explora modul în care nevoi particulare de sănătate influențează dorința de cumpărare pentru diferite grupe de vârstă și pentru diferite piețe.
Studiul aprofundează elementele care determină creșterea pe piața europeană a produselor de panificație, analizând consumul și comportamentul de cumpărare al consumatorilor pentru o gamă largă de produse de panificație, inclusiv pâine, cereale, prăjituri, biscuiți, produse de patiserie și batoane.
Compania producătoare de ingrediente Tate & Layle împreună cu agenția Coleman Parkes au intervievat un număr de 1.250 de consumatori cu vârsta de 18 ani și peste, de pe cinci piețe: Marea Britanie, Franța, Germania, Spania și Polonia.
Studiul a relevat de asemenea și modul în care criza costului vieții schimbă obiceiurile de cumpărare, cum se schimbă percepția asupra produselor de panificație pentru diferite grupe de vârstă și dacă mai există încă un loc pentru răsfăț, în măsura în care oamenii se concentrează mai mult asupra sănătății lor.
Preocuparea pentru o alimentație sănătoasă
A mânca mai sănătos înseamnă astăzi pentru consumatori mult mai mult decât un conținut scăzut de calorii sau o cantitate redusă de zahăr.
Cei care consumă frecvent produse de panificație au afirmat că lipsa zahărului adăugat în produse a fost cel mai mare impuls pentru ei de a-și crește consumul general (32%), urmat de conținutul scăzut de grăsimi (22%) și de caloriile reduse (19%), două treimi dintre ei fiind dispuși să aleagă produse cu adaos de fibre pentru susținerea sănătății intestinale.
Proteinele sunt în egală măsură importante, fiind asociate cu dezvoltarea masei musculare, dar și cu o îmbătrânire sănătoasă, reglarea apetitului și gestionarea greutății. Între timp, unul din cinci consumatori este atent la eticheta curată, care a evoluat de la absența ingredientelor percepute ca fiind suspecte și artificiale la conceptul de „puține ingrediente“.
Datele studiului arată că se pune mult mai mult accent pe mesajele nutriționale pozitive. Pe lângă mențiunile precum reducerea grăsimilor și a caloriilor, consumatorii caută din ce în ce mai mult produse bogate în fibre sau proteine. Prin urmare, batoanele proteice sau gustările bogate în fibre, care erau considerate produse dedicate sportivilor, devin o obișnuință pe rafturile supermarketurilor.
O tendință interesantă este și faptul că consumatorii încep să caute mențiuni referitoare la fibre și proteine și pe produse din categoria snackurilor precum prăjiturile și biscuiții.
Reducerea consumului
Nu este o surpriză faptul că, în contextul actual, consumatorii au devenit mai atenți la costuri, iar acest lucru include și produsele de panificație și patiserie.
Dintre cei care cumpără mai puține produse de panificație, 62% au declarat că economisirea banilor a fost un factor cheie în reducerea cheltuielilor, astfel încât pentru producători costurile vor fi esențiale pentru atragerea de noi clienți.
Consumatorii sunt în căutarea unui raport calitate-preț optim, dar asta nu înseamnă neapărat cele mai ieftine produse. Se pune preț în ultima vreme pe produsele premium, deoarece acestea sunt văzute ca o compensație pentru reducerea cheltuielilor cu luatul mesei în oraș. O cercetare efectuată de FMCG Gurus a arătat că 42% dintre intervevați reduc cheltuielile cu mâncarea în afara casei și aproximativ 40% dintre aceștia caută în schimb produse premium pentru acasă.
De asemenea, cumpărătorii își fac timp să se gândească la gestionarea cheltuielilor, 67% dintre ei pregătind liste de cumpărături, 38% stabilind un buget și 41% profitând mai mult de ofertele promoționale. Promoțiile din magazin s-au clasat ca având cea mai mare influență asupra deciziilor de cumpărare atât pentru Marea Britanie cât și pentru restul Europei în ceea ce privește produsele de panificație, înaintea reclamelor și a recomandărilor de la prieteni și familie. În același timp, 52% dintre repondenți sunt dispuși să își pregătescă acasă propriile produse de panificație.
Cel mai important topic rămâne sănătatea
Consumatorii caută în produsele de panificație și patiserie beneficii suplimentare pentru sănătate. Gamele de produse ale brutăriilor trebuie să ofere calitate, beneficii pentru sănătate, oferind în același timp un gust autentic și savuros, pentru adevărate momente de răsfăț.
Și asta pentru că, deși vremurile sunt dificile și pun presiune pe bugete, cumpărătorii nu sunt dispuși să facă sacrificii în privința gustului, care rămâne cel mai important factor de cumpărare în toate tipurile de produse de panificație.
Ceea ce crește presiunea pentru reformulare, care pentru mulți producători este o adevărată provocare, fiind dificilă inovația păstându-se în același timp profilul în materie de savoare. Categoria produselor de panificație, în special, este afectată și de restricțiile privind etichetarea pe partea din față a ambalajului, publicitatea și standurile de expunere din magazine.
Reglementările produselor HFSS
Guvernul britanic a lansat anul trecut prima fază a reglementărilor HFSS, care restricționează expunerea produselor considerate bogate în grăsimi, sare și zahăr la capetele de raft, lângă casele de marcat și cu implicații chiar și asupra spațiului de pe rafturi.
Iar în 2025, se așteaptă introducerea restricțiilor privind promoțiile gen „cumpărați unul și primiți unul gratis”, în timp ce vor intra în vigoare și cele privind publicitatea TV și online înainte de ora 21:00.
În timp ce 71% dintre consumatori susțin că o clasificare HFSS nu îi descurajează să cumpere un produs de răsfăț, 65% solicită producătorilor să reformuleze produsele, astfel încât să se poată bucura în continuare de confortul de a le cumpăra de la casele de marcat.
Aceasta înseamnă că producătorii ar putea fi nevoiți să își revizuiască unele dintre formulări pentru a atrage noi consumatori și a-i păstra pe cei existenți, prin menținerea unui echilibru între a face produsele mai sănătoase și a asigura calitatea acestora.
Restricțiile afectează diferite categorii în moduri diferite; oamenii sunt mai puțin preocupați de faptul că o prăjitură sau un biscuit sunt HFSS, dar nu sunt la fel de dispuși să cumpere un baton snack HFSS. Aproape un sfert (24%) dintre tineri aleg un snack bar cu conținut scăzut sau fără zahăr.
Batoanele proteice, energizante și cu nuci devin o gustare tot mai populară pentru consumatorii tineri, segmentul de batoane crescând cu 18,5% în valoare și cu 4,6% în volum în ultimul an, conform Nielsen Data. Specialiștii se așteaptă ca această categorie să continue să crească, devenind o alegere de bază pentru cei cu un stil de viață activ, nu doar pentru cei axați pe nutriția sportivă.
Nutri-Score
Deși nu este la fel de restrictiv, sistemul Nutri-Score – care există din 2017 în anumite țări europene – este conceput pentru a-i ajuta pe consumatori să facă alegeri mai sănătoase, componentele nefavorabile, cum ar fi caloriile, zahărul și grăsimile saturate, fiind marcate cu roșu (rating E).
Este la fel de eficient în adaptarea obiceiurilor de cumpărare ale consumatorilor, 61% dintre aceștia recunoscând că au trecut la un alt produs de panificație cu un scor mai bun. Mai mult de 50% au ales produse de panificație cu un rating B/C în loc de D/E. Cu toate acestea, șapte din zece ar alege în continuare un produs cu un Nutri-Score mai mare dacă acesta ar prezenta și alte avantaje.
Din nou, costul ridicat al vieții intră în joc, 68% dintre europeni susținând că ar cumpăra mai multe produse cu Nutri-Score B dacă acestea ar fi la un preț redus.
Piața de panificație din România
În ultimii ani, tot mai mulţi producători români din industria de panificație s-au reorientat spre metode tradiţionale de fabricare a pâinii folosind acestă comunicare și în promovarea produselor proprii. „Gustul bogat de odinioară“, „coaptă în cuptor de lut“, cu „maia autentică din beșug”, „Bunătăți din grâne cum erau odată” sunt exemple de mesaje care sensibilizează consumatorul român tot mai atent la ce bagă în coșul de cumpărături și îl convinge de gustul bun al produsului, dar și de beneficiile pentru sănătate.
Românii consumă cu precădere pâine preambalată, segment care reprezintă aproape 80% din piața totală, în timp ce pâinea neambalată deține puțin peste 20%, după cum relevă datele companiei de analiză RetailZoom.
Vânzările de pâine preambalată au crescut cu 32% în valoare și cu 7% în volum, în perioada aprilie 2022 – martie 2023, comparativ cu cele 12 luni anterioare.
Pâinea albă se detaşează net în preferinţele cumpărătorilor, având peste 70% din volumul şi valoarea vânzărilor. Celelalte tipuri de pâine preambalată – neagră, integrală, secară, graham şi altele – împart restul pieţei.
Tot datele RetailZoom arată o piaţă a pâinii în care producătorii locali sau regionali ocupă poziţii semnificative. Mărcile proprii ale retailerilor au o pondere importantă în sectorul pâinii preambalate, deținând cote ușor peste 10%, atât în valoare cât și în volum. Marii producători – cei cu acoperire naţională – abia ating 50% din vânzări (chiar mai puţin în volum), iar brandurile lor deţin aproximativ 40% din piaţă.
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Risipa de alimente – o gravă problemă ecologică
