• Astăzi, consumatorii sunt din ce în ce mai preocupați de impactul industriei alimentare asupra planetei. Odată cu creșterea conștientizării despre metodele de cultivare și producție prietenoase cu mediul, sursele responsabile devin un aspect esențial în alegerile lor.
Potrivit ultimului sondaj global Taste Tomorrow, efectuat pe un eșantion de 20.000 de repondenți din 50 de țări, 68% dintre oameni sunt interesați de produsele alimentare provenite din agricultură sustenabilă. Dar cum și de ce este agricultura regenerativă atât de importantă, nu doar pentru consumatori, ci și pentru planeta noastră?
Consumatorii aleg tot mai mult produse din agricultură regenerativă, contribuind astfel la un viitor sustenabil. Aproximativ 65% dintre persoanele intervievate consideră că aceste produse sunt mai bune pentru mediu, iar 68% cred că sunt mai sănătoase.
Dar ce sunt, mai exact, alimentele regenerative? Acestea nu vizează doar conservarea mediului, ci revigorarea ecosistemelor prin îmbunătățirea sănătății solului și promovarea biodiversității. Fermierii care adoptă agricultura regenerativă își concentrează eforturile pe îmbunătățirea fertilității solului, creșterea retenției de apă și reducerea necesității de resurse sintetice. În loc să se concentreze exclusiv pe maximizarea producției, aceștia adoptă o abordare holistică, în care bunăstarea naturii este o prioritate.
Îmbunătățirea sănătății solului este una dintre măsurile esențiale ale agriculturii regenerative, înlocuindu-se monoculturile tratate cu pesticide și fertilizatori cu rotația culturilor și minimizarea deranjării solului.
Metodele agriculturii regenerative
Printre strategiile pe care le folosesc fermierii regenerativi se numără:
- Deranjarea minimă a solului: Prea mult arat poate elibera nutrienți pe care plantele nu îi pot absorbi, aceștia fiind ușor spălați de ploi, ceea ce duce la erodarea solului și pierderea fertilității acestuia.
- Diversitatea culturilor: Rotația culturilor face plantele mai rezistente la dăunători și boli și le ajută să se adapteze mai bine la condițiile meteo extreme.
- Menținerea rădăcinilor vii pe tot parcursul anului: Rădăcinile hrănesc microorganismele din sol, care, la rândul lor, hrănesc plantele.
- Acoperirea solului: Plantarea culturilor de acoperire, precum trifoiul, previne eroziunea solului.
- Biodiversitatea: Un mix de microorganisme, plante și animale contribuie la crearea unor sisteme naturale reziliente.
Culturile care oferă mai mult decât hrană
Pe măsură ce consumatorii caută produse care reflectă valorile lor, industria alimentară răspunde cu soluții inovatoare. Pacha, de exemplu, este o companie americană care produce pâine organică, fără gluten, și care își bazează producția pe principii regeneratoare. Un ingredient de bază este hrișca, care, ca plantă de acoperire, ajută la prevenirea eroziunii și promovează biodiversitatea, reducând astfel nevoia de pesticide.
De la monocultură la diversitate
Trecerea la „cereale antice” este o altă mișcare importantă. Astăzi, patru culturi principale – trestia de zahăr, orezul, porumbul și grâul – reprezintă peste 50% din totalul culturilor cultivate la nivel global. În agricultura convențională, monocultura duce la degradarea solului, ceea ce determină fermierii să recurgă la metode intensive de cultivare pentru a susține creșterea în soluri sărace. Acest lucru crește dependența de pesticide și ierbicide, distrugând microorganismele esențiale din sol. În schimb, un sol sănătos poate face inutile astfel de chimicale, promovând creșterea plantelor sănătoase și prevenind bolile.
În ultimii 60 de ani, s-a pierdut între 75% și 90% din diversitatea genetică naturală a semințelor, un fapt ce a inspirat crearea de produse alimentare pe bază de cereale vechi și tradiționale. Cultivarea acestor cereale oferă avantaje prin adaptarea lor la anumite regiuni și climate, reducând necesitatea irigațiilor intensive. Totodată, ele susțin diversificarea culturilor, oferind o protecție împotriva problemelor generalizate din agricultura la nivel mondial și contribuind la sănătatea ecosistemului din soluri.
Risipă de apă în cultivarea nucilor
Nucile sunt alte alimente unde agricultura regenerativă crește în interes. De exemplu, migdalele sunt printre culturile cele mai consumatoare de apă, fiind necesari aproximativ 16.098 litri de apă pentru obținerea unui singur kilogram de migdale. Proiecte precum Almond Project și KIND Almond Acres Initiative își propun să revoluționeze cultivarea migdalelor prin implementarea principiilor de sănătate a solului și utilizarea culturilor de acoperire.
Maia din agricultură regenerativă
Pe măsură ce agricultura regenerativă devine o normă, beneficiile nu se limitează doar la sustenabilitate, ci contribuie și la sănătatea umană și la crearea unor sisteme alimentare reziliente. În acest scop, Puratos a lansat Sapore Lavida, o maia activă complet trasabilă, produsă în Belgia, exclusiv din făină integrală obținută din agricultură regenerativă.
Agricultura regenerativă reprezintă mult mai mult decât un simplu trend – este un angajament pentru un viitor sustenabil și sănătos. Este cu siguranță o modalitate promițătoare de a satisface nevoile alimentare în creștere exponențială ale planetei fără a compromite capacitatea acesteia de a asigura hrană și generațiilor următoare.
Sursa articol: Regenerative farming is more than the latest food hype
Articol realizat de Gabriela Dan, Redactor-Șef Arta Albă
Citiți pe Arta Albă și: Uleiul de palmier: în culisele unui ingredient controversat
