Ziua Eclerului cu Ciocolată – 22 Iunie

• Primele eclere au fost create de celebrul chef Marie Antoine Carême, la începutul secolului XIX, la Paris, dar pe atunci desertul se numea „Pain à la duchesse” sau „Petit duchesse”

Pe 22 iunie sărbătorim Ziua Eclerului cu Ciocolată, un omagiu adus în premieră în SUA, apoi și în alte țări, acestui desert de origine franceză care de mai bine de 160 de ani își păstrează locul pe podiumul celor mai apreciate, rafinate și gustoase prăjituri din lume.

De ce „Éclair”?

Istoricii gastronomiei au stabilit că primele eclere au fost create de celebrul chef Marie Antoine Carême, la începutul secolului XIX, la Paris. Spectaculosul desert, care folosea ca bază coji de choux alungite și umplute cu cremă, se numea la început „Pain à la duchesse” sau „Petit duchesse”.

Abia după 20 de ani de la moartea celebrului cofetar acest desert a fost rebotezat ecler (éclair). Și asta pentru că, glazura delicată de ciocolată sau fondant care acoperea acest desert îl făcea să strălucească în lumină, dar mai ales pentru că prăjitura cremoasă era devorată cu viteza fulgerului. Așa și-a câștigat denumirea „Éclair”, adică fulger în limba franceză.

Prima rețetă de ecler a fost publicată în 1884

De altfel, un celebru dicționar britanic a publicat o definiție pentru ecler care suna cam așa: „prăjitură lungă la formă, dar scurtă ca durată”, referindu-se cu umor la rapida dispariție a eclerului din farfurie. Denumirea de ecler (éclair) apare pentru prima dată în 1850, la Lyon, al doilea oraș ca mărime, după Paris, din Franța și important centru al patiseriei franceze.

Eclerul a dobândit o faimă internațională și datorită regelui Eduard al VII-lea al Angliei, care era mare amator al celebrei prăjituri inventată în Franța. Denumirea eclerului este atestată atât în limba engleză, cât și în limba franceză în anul 1860. Prima rețetă cunoscută a desertului este publicată în Cartea de Bucate a Școlii de Gastronomie din Boston, Statele Unite ale Americii, de către D.A. Lincoln. Se întâmpla în 1884.

O prăjitură care a fost mereu reinventată

Datorită eleganței, frumuseții și, bineînțeles, gustului său minunat, eclerul a fost mult influențat de bucătarii curților regale, care s-au întrecut să-l decoreze în timp cât mai spectaculos și să-i aducă mereu îmbunătățiri. Și astăzi, cofetarii lumii continuă să inventeze pentru clasicul și elegantul ecler creme, glazuri și arome din cele mai sofisticate sau neobișnuite.

Povestea lui Carême, „Le Roi des Chefs et le Chef des Rois”

Despre Marie-Antonin Carême se spune că a fost „Le Roi des Chefs et le Chef des Rois” („Regele bucătarilor și bucătarul regilor”). Povestea vieții lui este la fel de romantică și aventuroasă ca Parisul.

Carême s-a născut, în 1784, la Paris, într-o familie săracă și numeroasă. Se spune că soții Carême ar fi avut 15 sau chiar 25 de copii. La vârsta de 8 sau 10 ani, micul Antonin a fost alungat de foame de acasă. Colindând străzile Parisului, ajunge, în cele din urmă, la taverna „Fricassée de Lapin” al cărei proprietar l-a luat pe băiețel sub aripa lui, ca ucenic, pentru următorii șase ani. Pe la 16 ani, norocul îi surâde iar.

Antonin devine ucenicul unui faimos maestru cofetar, Sylvain Bailly, care îi dezvăluie tainele celor mai fine deserturi.

„Arta bucătăriei franceze”

Spre norocul lui, maestrul Bailly l-a încurajat să învețe să citească și să scrie. O face singur, un autodidact. Apoi, studiază mult în biblioteci, iar peste ani Carême avea să scrie el însuși mai multe cărți de bucate, culminând cu „Arta bucătăriei franceze în secolul al XIX-lea”. În 1804 a părăsit și patiseria Gendron, și pe ultimul său maestru.

Cu economiile strânse, și o faimă în creștere, a reușit să-și deschidă propria patiserie situată în Rue du Paix. Apoi, avea să ajungă celebru în Franța, dar și în alte țări, realizând adevărate capodopere culinare pentru nobili, diplomați, împărați și regi. Carême s-a stins în plină gorie, în casa sa din Paris, în 1833, la numai la 48 de ani, răpus de o afecțiune provocată de toxicitatea gazeor inhalate de la sobele la care a gătit.

Deserturi delicioase pentru conducătorii lumii

Timp de 12 ani, Carême, care este și inventatorul Profiterolului, a fost bucătarul personal al lui Charles Maurice de Talleyrand-Périgord, unul dintre cei mai cunoscuți diplomați francezi din vremea aceea.

Una dintre cele mai mari provocări pentru Carême a venit chiar din partea acestui om politic, care i-a cerut lui Marie Antonin Carême să pregătească, timp de un an, meniuri complete zilnice, fără să se repete și folosind doar produse de sezon.

Carême a trecut testul cu brio. Carême este, de altfel, cel care a realizat tortul pentru nunta împăratului Napoleon. A fost și bucătarul personal al regelui George al IV-lea al Regatului Unit. După o scurtă vizită la Sankt Petersburg, la curtea țarului Alexandru I, Carême avea să revină în Franța, la Paris, ca bucătarul personal al celebrului bancher James Mayer Rothschild.

Citiți mai multe despre ciocolată pe site-ul Arta Albă în: Ziua Mondială a Ciocolatei – 7 Iulie