Profilul consumatorului român de produse de patiserie

Tânărul educat din mediul urban – consumator fidel

Patiseria este un produs de confort, nu de necesitate. În timp ce pâinea este un aliment de bază, menit să satisfacă o nevoie stringentă și are o frecvenţă de consum zilnică, produsul de patiserie este consumat îndeosebi ca o gustare sau ca un desert și poate fi catalogat ca un produs de confort sau ca o formă de recompensă, fiind apreciat pentru aromă și gust.

De câteva ori pe săptămână este frecvenţa de consum cel mai des întâlnită în cazul produsului de patiserie în România (44% dintre repondenţi intrând în această categorie), în timp ce zilnic este consumat de una din 10 persoane.

În comparaţie cu frecvenţa de consum măsurată cu zece ani în urmă, se observă o reducere a numărului de nonconsumatori: dacă, în 2009, 17% declarau că nu consumă niciodată produse de patiserie, acum ponderea acestora s-a redus la 5%. Persoanele din categoria de vârstă +40 de ani consumă mai puţin orice tip de patiserie sau prăjituri, majoritatea din motive de  sănătate și control al greutăţii. Dacă analizăm frecvenţa de consum în funcţie de tipurile de produse, remarcăm că patiseria proaspătă are un vârf de consum săptămânal, în timp ce checul sau  cozonacul, lunar.

Opțiuni în alegerea produselor de patiserie (consumă cel puțin o dată pe lună)
Opțiuni în alegerea produselor de patiserie (consumă cel puțin o dată pe lună)

Produsele de patiserie congelate sunt evitate de către 65% dintre repondenţi, fiind produsele cu cel mai redus consum dintre cele analizate. Consumul de patiserie congelată a crescut totuși în  ultimii 10 ani de la 7% la 35% în 2017. Cei care acceptă patiseria congelată sunt din mediul urban, cu precădere din București, au vârsta între 30 și 39 de ani, sau cei cu studii superioare. În cazul foilor de plăcintă, se arată mai multă îngăduinţă, ele fiind alese de 46% dintre români, cu toate că și acestea se păstrează prin congelare. Obișnuinţa unui consum moderat, prepararea în casă, dar și atenţia acordată stilului de alimentaţie sănătos sunt bariere în creșterea consumului de produse de patiserie. Persoanele din mediul urban, femeile și tinerii consideră patiseria un produs cu conţinut ridicat de calorii. Cu toate acestea, doar persoanele de sex feminin evită consumul lor.

De unde se cumpără patiseria?

Repondenţii cu vârste între 30 și 39 de ani cumpără de obicei produse de patiserie din magazinele specializate. Acest tip de magazin și comerţul modern sunt principalele canale de cumpărare și  pentru mediul urban. Românii cu vârste de peste 40 de ani, cei din mediul rural, dar și cei cu studii primare se aprovizionează din magazinele de tip supermarket. Produsele de patiserie se prepară  în casă într-o proporţie de 5%, mai frecvent în mediul rural. Dar obiceiul de a prepara acasă produse de patiserie începe să se observe și în rândul tinerilor sau al persoanelor cu studii și venituri superioare, preocuparea pentru cooking fiind deja un trend. În majoritatea cazurilor se prepară astfel de produse în mod curent și doar într-o proporţie de 38% la ocazii speciale.

Consumator fidel (o dată sau de mai multe ori pe zi)

Patiseria dulce sau sărată reprezintă gustarea zilnică sau de mai multe ori pe zi pentru: bărbaţi, persoane cu vârste sub 39 de ani, educate, cu venituri ridicate, din mediul urban, în special din Oltenia și București.

Consumator frecvent (o dată sau de mai multe ori pe săptămână)

34% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 55 de ani se bucură de savoarea produselor de patiserie o dată pe săptămână. De asemenea, obișnuiesc să consume de câteva ori pe săptămână cei cu venituri medii din regiunile Banat-Crișana-Maramureș și Muntenia (o dată pe săptămână), Dobrogea (de câteva ori pe săptămână).

Consumator ocazional sau nonconsumator (mai rar de o dată pe săptămână sau niciodată)

Frecvenţa consumului scade odată cu înaintarea în vârstă. 55% dintre nonconsumatori sunt persoane trecute de 55 ani. Consumatorul ocazional este frecvent întâlnit în rândul celor cu venituri mici și cu studii primare. O treime provin din Moldova, urmaţi de cei din Transilvania. În mediul rural, nonconsumul se datorează și inaccesibilităţii produsului.

Bariere în consumul produselor de patiserie

Se observă modificări de atitudine în privinţa nonconsumului de produse de patiserie. Dacă acum 10 ani principalul motiv invocat de persoanele care nu consumau astfel de produse era lipsa banilor sau neîncadrarea lor în gama de preferinţe, în prezent, motivele predominante reflectă preocuparea consumatorilor pentru o alimentaţie sănătoasă.

 

Sursă: Studiu de piață „Înțelegerea pieței de produse făinoase” Rompan și GfK România, 2018