Cea mai gravă criză a forței de muncă

Paradoxul românesc: în țara în care 4,3 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani nu muncesc, angajatorii se plâng că nu găsesc forță de muncă.

România a ajuns să treacă prin cea mai gravă criză de forță de muncă, după ce specialiștii și muncitorii calificați au plecat masiv să lucreze în afara țării pentru salarii mai mari. În timp ce în țară  productivitatea muncii este încă redusă, iar firmele nu pot sau nu vor să investească foarte mult în resursa umană, piața muncii se află sub o tensiune fără precedent în ultimii 10 ani. Aproape 20 la sută dintre românii cu vârste între 20 și 64 de ani, adică peste 5 milioane, trăiesc peste granițe, iar în țară alte 4,3 milioane de persoane între 15 și 64 de ani nu muncesc, potrivit statisticilor oficiale. Este realitatea anului 2018, dar și a începutului de an 2019. Viitorul se anunță și mai sumbru, în condițiile în care statul român nu a investit aproape deloc în reorientarea sistemului educațional către necesitățile economiei, iar derapajele economice din țară încurajează exodul populației active. România se află acum pe locul al doilea în topul țărilor în care angajatorii găsesc cu
dificultate personal calificat, potrivit unui studiu Manpower. Disperați că nu reușesc să găsească oameni calificați sau măcar dornici de o recalificare, managerii firmelor recurg la soluția extremă, adică recrutarea de personal adus din afara spațiului comunitar, în special din țări asiatice. 81% dintre companiile de la noi recunosc că găsesc foarte greu candidați pentru joburile oferite. Ziarul „Arta Albă“ propune o dezbatere despre lipsa personalului calificat și posibile soluții la această criză în sectorul panificație, patiserie, cofetărie.

Un deficit de 5.000 de oameni

,,Asigurarea forței de muncă atât calificată, cât și necalificată, cred că este o problemă de interes național. Sunt domenii precum industria alimentară, textilă, construcții, agricultură, unde asigurarea forței de muncă nu este îndeplinită. În sectorul de morărit-panificație ca și în sectoarele susmenționate, unde oamenii trebuie să presteze efectiv muncă fizică și unde salariile sunt sub media pe țară, deficitul de forță de muncă este substanțial. Pe total sector cred că acest deficit înseamnă peste 5.000 de persoane. Acest deficit al forței de muncă influențează productivitatea muncii și chiar calitatea produselor pe care le realizăm. ROMPAN, care este și un centru de formare profesională, s-a zbătut în ultimul timp să realizeze o pregătire profesională adecvată prin organizarea de cursuri de calificare, perfecționare și evaluare a competențelor profesionale și, până în prezent, circa 5.200 de persoane au fost instruite în meseriile de morar, brutar, patiser, lucrător comercial și altele“, spune președintele ROMPAN, Aurel Popescu. Totuși, această pregătire profesională nu a fost suficientă și nu este suficientă din cauza fluctuației foarte mari a forței de muncă. „Am întâlnit foarte multe cazuri în care oameni pe care i-am calificat, după obținerea diplomei au plecat să muncească în străinătate“, mai spune Aurel Popescu.

Se califică la locul de muncă şi apoi pleacă

„Lipsa personalului nu se manifestă numai în sectorul panificației, ci afectează toate ramurile economice. Practic, în ziua de astăzi singurele persoane disponibile pe piața forței de muncă sunt  muncitorii necalificați care, odată angajați, pot fi calificați la locul de muncă. Ne confruntăm însă aici cu problema migrării personalului. Fără motivații, după ce învață cât de cât o meserie, pleacă în străinătate chemați de rude, cunoștințe, prieteni“, declară Virgil Pop, director HR PAMBAC Bacău. ,,Nu este o noutate că în acest sector de activitate, ca și în multe alte sectoare, ne confruntăm cu o acută lipsă de forță de muncă necalificată, dar mai ales calificată. Cauzele sunt deja cunoscute, cum ar fi migrarea masivă a forței de muncă peste hotare, lipsa școlilor profesionale de profil,  legis lațiafiscală etc. Sunt cauze ce afectează și firma noastră în sensul că, lunar, realizăm un număr suplimentar de ore de muncă, iar posibilitatea acordării concediilor de odihnă sau altor forme de timp liber este îngreunată“, confirmă fenomenul și directorul general Mihail Cătălin Vulpe de la DOBROGEA Grup-Constanța. În plus, „ne confruntăm cu imposibilitatea acordării concediilor de odihnă conform planificării; pierderi rezultate din erori de producție, cauzate de pregătirea profesională precară a personalului fără experiență. Avem și dificultăți în organizarea formațiilor de lucru cu personal competent la toate posturile de lucru și ne confruntăm cu defecțiuni frecvente ale utilajelor exploatate de personal slab calificat sau necalificat“, mai explică reprezentantul PAMBAC.

„Am prevăzut şi am atras atenția din 2003“

„Era normal să ne confruntăm cu problema aceasta. Am prevăzut și am atras atenția Sectorului de la simpozioanele din 2003 și 2007, prin două filme sugestive despre muncă, despre eforturile și costurile care se fac pentru a produce pâinea, de la sămânța de grâu până când ajunge pe masa consumatorului. Iar toate aceste costuri, inclusiv cele cu forța de muncă, se regăsesc doar în prețul final, prețul pâinii! A existat (și cred că mai există) o psihoză că prețul pâinii nu trebuie să crească, pentru că «nu au oamenii bani» (deși foarte multă pâine se folosea la hrana animalelor!) și trebuie făcută «protecție socială»! Pe seama cui? Să recapitulăm: materia primă este la nivel european, utilajele și instalațiile vin (cea mai mare parte) din Europa la «prețuri europene», utilitățile au prețuri la nivel european. La noi, prețul pâinii este cam pe la 60% față de cel european și, ca să te poți descurca cu acest preț, singura presiune care s-a putut face a fost pe forța de muncă! Până când?! Până am ajuns în situația actuală! Singura soluție pentru rezolvarea problemei forței de muncă este asigurarea condițiilor de muncă și salarizare asemănătoare cu cele din sectorul  automotive (principalii concurenți în aproape toate zonele țării), dar pentru asta trebuie să-ți vinzi produsul la un preț corect și o calitate corectă“, susține Mircea Ureche, reprezentantul  companiei BOROMIR.

„Ar fi de dorit o implicare a statului român“

„Rezolvarea lipsei personalului nu poate fi făcută de către companii. Ar fi de dorit o implicare a statului român care să reducă exodul forței de muncă spre vestul Europei. Altfel, singura rezolvare  va fi importarea de personal care va genera alte greutăți companiilor legate de comunicare (limbă), adaptare etc.“, consideră Virgil Pop, director Resurse Umane PAMBAC Bacău. „Pentru a nu-i afecta pe clienții noștri sau calitatea produselor, conducerea firmei noastre a aplicat o serie de măsuri cum ar fi: restructurarea portofoliului de produse, reorganizarea programului de lucru, investiții tehnologice. În sensul atragerii de personal calificat, ne propunem o colaborare mai strânsă cu școlile profesionale sau liceele de specialitate, astfel încât elevii să coreleze cât mai bine cunoștințele teoretice cu cele practice, să se familiarizeze cu mediul de muncă și cultură organizațională a firmei“, explică reprezentantul DOBROGEA Grup.

Care ar fi principalii factori motivatori pentru a fideliza personalul ?

,,Este foarte important ca angajații să cunoască încă de la început care sunt așteptările și valorile noastre. Astfel, le oferim acestora oportunitatea de a fi proactivi și apreciați, așteptând în schimb loialitate și asumare. Evident, în contextul unei salarizări decente”, este de părere Nicolae Chiorean, director PANEMAR Cluj. „Principalul factor motivator în păstrarea personalului companiei  care lucrează direct în producție este stimulentul financiar, care contează, în opinia noastră, în proporție de 90%. Restul factorilor (condiții de lucru, transport, asigurări, formare profesională etc.)  contează numai de la un anumit nivel ierarhic în sus”, susține Virgil Pop. „Faptul că suntem o organizație solidă, cu stabilitate pe piața muncii, este unul dintre factorii motivatori de  menținere a personalului existent, dar și de atragere a altor candidați în cadrul firmei noastre. Alți factori sunt asigurarea unei perspective de dezvoltare profesională, de promovare, posibilitatea de a investi în calificarea personalului necalificat, asigurarea transportului personalului care domiciliază în afara localității unde își desfășoară activitatea“, apreciază directorul general Mihail  Cătălin Vulpe de la DOBROGEA Grup-Constanța.

Creşterea salariilor, o soluție greu de aplicat

,,Este clar că deficitul de forță de muncă trebuie rezolvat cât mai repede. Această mare problemă cred că se poate rezolva prin două direcții: imediat trebuie să acționăm să ne asigurăm forța de  muncă din alte sectoare, din mediul rural, personal pe care să îl angajăm și să-l calificăm cât se poate de repede și, în același timp, și pe durată mai lungă de timp, prin creșterea salariilor în sectorul de morărit-panificație și în industria alimentară în general. Această creștere salarială nu poate fi rezolvată de pe o zi pe alta pentru că prețurile produselor nu permit acest lucru și atunci  suntem obligați să creăm un echilibru între creșterea costurilor și prețul de vânzare al produselor noastre”, spune Aurel Popescu, președintele ROMPAN. ,,Sigur că și în prezent unele companii își pot asigura necesarul de forță de muncă, dar fac asta acele companii din acele ramuri care pot acorda salarii peste medie. În sectorul panificație, a proceda astfel este imposibil, pentru că salariile mari aduc costuri mari și concurența de pe piață nu permite prețuri mărite de cât pentru câteva produse de nișă”, este opinia reprezentantului PAMBAC Bacău.

Forță de muncă din afara țării?

,,În ultimii doi ani s-au înregistrat creșteri salariale importante, dar nu suficiente. Am fost ținuți însă pe loc în câteva cazuri de creșterile foarte importante de costuri înregistrate cu materia primă, respectiv grâu și făină, cu energia electrică și gazele naturale. Am fost obligați să creăm un echilibru cu toate aceste creșteri astfel încât să majorăm și prețul de vânzare al produselor pentru a nu  lucra în pierdere. Cred că o soluție ar putea și este necesar să fie atragerea forței de muncă din afara țării. De altfel, ROMPAN a organizat o consultare mai largă cu membrii pe această temă și am notat că deja câteva societăți comerciale procedează și la atragerea forței de muncă din afara țării”, mai explică președintele ROMPAN.

Școlile profesionale trebuie regândite

O parte din firmele din sectorul panificație sunt destul de sceptice în a crede că școlile profesionale pot fi soluția pentru viitor. „Școlile profesionale nu vor rezolva problemele companiilor legate de lipsa personalului. Singurul efect va fi acela că, dacă până acum tinerii plecau peste granițe cu 10 clase, de acum încolo vor pleca cu diplomă de școală profesională”, crede reprezentantul PAMBAC Bacău. Există și companii care dau o șansă școlilor profesionale, dar în anumite condiții. „Depinde și de elev. Știu cazuri concrete, tineri care au terminat specializare în industrie alimentară și au plecat apoi spre alte domenii, în agricultură de exemplu, fie au ales să facă cu totul și cu totul altceva. Puțini absolvenți au rămas în domeniu. Mai degrabă cred în calificarea la locul de muncă. Sau  într-un învățământ mai organizat. De pildă, un precontract între cele trei părți: antreprenor, școală și elev. Precontract cu preangajament. Să facem o selecție atentă și să investim în cel care este într-adevăr pasionat. În domeniul nostru, un om care nu este pasionat nu poate face meseria asta”, spune Nicolae Chiorean, proprietarul PANEMAR Cluj. „Școlile profesionale, din păcate, nu mai pot fi organizate la fel ca înainte de 1990. Școlile profesionale trebuie să își desfășoare activitatea pe lângă întreprinderi mari, care pot să organizeze practica elevilor în producție, și o problemă  foarte importantă trebuie să o rezolvăm noi, cea legată de plata școlarizării de către viitorii angajatori și încheierea unor contracte foarte clare cu elevii acestor școli profesionale. Din păcate, școlile profesionale existente duc lipsă de elevi, pentru că foarte puțini copii sunt educați în spiritul muncii fizice efective”, este opinia președintelui ROMPAN, Aurel Popescu.

Acorduri cu universitățile, burse pentru viitorii stagiari

Între agenții economici și facultăți cu specific de industrie alimentară trebuie să existe parteneriate, mai crede președintele ROMPAN, astfel încât producătorii din industria alimentară să își asigure măcar minimum necesar de forță de muncă cu studii superioare. Aurel Popescu consideră că aici se poate acționa în două direcții principale: – acorduri între agenții economici și universități pentru organizarea practicii studenților, pentru ca aceștia să se familiarizeze cu activitatea de producție; -agenții economici să încheie contracte cu universitățile pentru un număr de  studenți care este necesar, pe care să îi susțină din punct de vedere financiar ca să își finalizeze studiile și pe care să îi angajeze apoi în activitatea lor de producție.

Legătura dintre candidați şi companii

BestJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, spune că își propune constant să simplifice legătura dintre candidați și companii, astfel încât oamenii să  primească joburi conform experienței lor și/sau direcției în care își doresc să avanseze în carieră. „Facem eforturi constante pentru a simplifica produsul și a adăuga funcționalități care să îi ajute atât pe candidați, cât și pe angajatori. Un exemplu ar fi noua funcționalitate «Wish». Wish e un spațiu unde candidații au posibilitatea de a se prezenta liber, unde spun la ce anume sunt buni și ce își doresc să facă. Așadar, dacă au urmat cursuri de patiseri și vor să lucreze în domeniu, au șansa de a adăuga această dorință gratuit și de a atrage astfel atenția angajatorilor. Iarăși, ei pot afla în timp real cât valorează CV-ul lor, pe măsură ce îl completează. În acest fel vor avea o idee mai clară asupra salariului pe care să îl ceară în momentul angajării. Nu în ultimul rând, avem proiecte prin care ajutăm la dezvoltarea lor profesională. Unul dintre ele este #bestjobs learn, proiect prin care le oferim sfaturi și informații profesionale valoroase, în format video și text”.

Un sfat pentru cine caută

,,Sunt mai multe aspecte prin care firmele pot găsi angajați, chiar și în niște condiții nu tocmai favorabile pieței. În primul rând, prezența, desigur. Dacă cei care își caută job sunt pe BestJobs, atunci acolo trebuie să fii și tu, ca firmă angajatoare. Adaugă anunțuri, caută activ în baza de date, aruncă o privire printre „Wish-uri“, ai grijă cum prezinți profilul tău de angajator. Oferă-le salarii mai mari, condiții mai bune și fă-le vizibile în descrierea joburilor tale. Dar dincolo de aceste lucruri, fii atent la cum te porți cu cei existenți. Nimic nu e mai puternic decât ce transmit ei mai  departe. Pe BestJobs candidații pot afla din recenziile foștilor și actualilor tăi angajați cum e viața în cadrul firmei tale”, este sfatul BestJobs .

Firma care nu duce lipsă de angajați

Firma PANEMAR din Cluj este o excepție care poate aduce speranța brutarilor din România. „În anii 2016 – 2017 și compania noastră a fost afectată de lipsa de personal calificat. Am recurs la  metoda calificării oamenilor din alte domenii. Am adus și oameni de la țară pe care i-am calificat la locul de muncă, printr-o firmă specializată, dar rezultatele au fost doar ușor peste medie. De la sfârșitul anului 2018, nu știu dacă se întâmplă peste tot sau numai în compania noastră, dar am început să refuzăm din ofertele de angajare, pentru că avem oameni peste tot. Vin oameni plecați în afară,vin din Franța, Germania, Italia sau Marea Britanie oameni deosebiți, care știu ce înseamnă să muncești, care au responsabilitatea muncii”, mărturisește Nicolae Chiorean, director  PANEMAR Cluj.

Renunțăm la angajații problemă

„Avem un nucleu, aprox. 80% din oameni care au rămas, ei au dus greul în perioada de criză a forței de muncă. Dar acum, vă mărturisesc, nu mai avem nevoie de oameni și începem să renunțăm la angajații problemă, undeva la 2% am avut oameni problemă. Dar renunțăm la ei, pentru că am avut posibilitatea să angajăm în loc oameni de calitate. Deci, realmente nu mai avem această problemă a lipsei personalului calificat. Studiasem și noi varianta de a aduce oameni din Asia, dar nu este nevoie. Avem colegi cărora nu le vine să creadă. Realmente, noi avem personal calificat, începând de la producție până la desfacerea în magazine”, spune managerul PANEMAR Cluj.  Care este secretul care a scos firma din impasul trăit de restul industriei? „Este vorba despre  recunoașterea eforturilor și realizărilor angajaților și, nu în ultimul rând, de ajutorul divin”, spune Nicolae Chiorean, cu riscul de a uimi cu răspunsul său.

Au o bază, iar aceasta este responsabilitatea

,,Nu tot personalul nou venit de afară este calificat, dar potențialul lor este altul. Realitatea este că în domeniul morărit, panificație, patiserie, cofetărie, foarte puțini oameni sunt calificați și supra calificați. Foarte puțini oameni de meserie mai sunt în industria noastră. Din datele pe care le am eu, oamenii au trecut prin reconversie profesională, s-au recalificat. Au o bază pe care poți să  lucrezi, iar această bază este responsabilitatea. O calitate care mai puțin s-a găsit în ultimii ani în România, când oamenii buni au plecat. Cei care s-au întors acum spun că s-au săturat să stea  acolo, că au auzit că și în România acum se poate câștiga. Avem salarii rezonabile, condiții de lucru bune. Nu le vine să creadă unora că lucrăm opt ore, când acolo lucrau 10, 12 sau chiar 16 ore pe zi. Avem undeva la 10 -12% oameni întorși de afară. Noi, oricum, nu am avut un personal numeros. La 650 de angajați, nu am avut fluctuații mari. Dacă pe an plecau din firmă 8 – 10 oameni din varii motive, dar mai mult nu”. ,,Noi, antreprenorii, patronii din domeniul morărit-panificație și nu numai, înainte de profitul material, de banii pe care îi facem, trebuie să considerăm că profitul nostru sunt oamenii cu care lucrăm și trebuie să ne raportăm la ei ca atare. Dincolo de problemele specifice și de relația de serviciu, de la angajat la angajator, există multe situații în care, dincolo de abilitățile manageriale, oamenii trebuie să-și pună inima una lângă alta, altfel nu e șansă de reușită“. Nicolae Chiorean, director PANEMAR Cluj

,,Noi, antreprenorii, patronii din domeniul morărit-panificație și nu numai, înainte de profitul material, de banii pe care îi facem, trebuie să considerăm că profitul nostru sunt oamenii cu care lucrăm și trebuie să ne raportăm la ei ca atare. Dincolo de problemele specifice și de relația de serviciu, de la angajat la angajator, există multe situații în care, dincolo de abilitățile manageriale,  oamenii trebuie să-și pună inima una lângă alta, altfel nu e șansă de reușită“. Nicolae Chiorean, director PANEMAR Cluj